Intrarea României în Schengen, susținută de la cel mai înalt nivel. Recomandarea Comisiei Europene. Document oficial

Intrarea României în Schengen, susținută de la cel mai înalt nivel. Recomandarea Comisiei Europene. Document oficial Schengen. Sursa foto: Arhiva EVZ

România, Croația și Bulgaria trebuie să fie admise în spațiul Schengen dat fiind că și-au îndeplinit criteriile de aderare. Recomandarea vine din partea Comisiei Europene și a fost făcută în Raportul privind starea spațiului Schengen pentru 2022. Documentul va constitui baza pentru discuţiile dintre europarlamentari şi miniştrii afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen, din 2 iunie, dar şi a viitorului Consiliu Schengen, din 10 iunie.

Comisia Europeană a reluat recomandarea ca Croaţia, Bulgaria şi România să fie admise în Spaţiul Schengen după ce au îndeplinit criteriile de aderare. Această propunere apare în Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2022. Documentul a fost dat publicității marți, 24 mai, și a fost postat pe site-ul oficial al Executivului UE. Acesta este primul raport pe care Comisia Europeană îl prezintă, după adoptarea Strategiei privind spaţiul Schengen care a avut loc anul trecut.

Materialul de pe site-ul Comisiei face referire la „importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”.

Raportul privind starea spaţiului Schengen elaborate de Comisia Europeană va sta la baza discuțiilor dintre europarlamentari și miniștrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie. De asemenea, documentul va fi luat în dezbatere și la viitorul Consiliu Schengen programat pentru data de 10 iunie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Prioritățile propuse în raport

Acest material stabileşte o listă de priorități pentru următoarea perioadă, 2022 – 2023, ce urmează să fie abordate la nivel naţional, dar și la nivelul UE. Între acestea se află punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor. De asemenea, se face referire la valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră. O altă linie prioritară stabilită de raport este asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor.

În cele din urmă se vorbește despre eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

De menționat că Spaţiul Schengen, unde nu se efectuează controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la înființarea sa, în anul 1985, spaţiul Schengen a adus o schimbare în viaţa de zi cu zi a milioane de oameni.

Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen şi lucrează în altul. Oamenii şi-au organizat viaţa în funcţie de libertăţile oferite, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.