Pe holurile unei clinici oncologice de stat, o femeie cu fața ridată de suferință, cu mâinile pline de înțepături, așteaptă să-i vină rândul la „otrava cancerului”. Urmează tratament oncologic specific cancerului de sân. Și cum orele treceau, pacienții din sala de așteptare au început să-și verse amarul și să se îmbărbăteze reciproc. Femeia, sătulă să audă că o să fie bine, a răbufnit: „Am trecut prin mastectomie și mi s-a spus că pot să fac operația de reconstrucție la stat, decontată de Casa Națională de Asigurări. Când am făcut solicitarea, m-am trezit cu un inspector la ușă!”

Mai departe, nici cel mai mare mincinos nu ar fi putut să inventeze o poveste atât de tulburătoare

Pacientă care a fost supusă unei intervenții de reconstrucție mamară după mastectomie.

Avem o mare problemă, într-o mare de multe alte probleme, când e vorba de sistemul medical românesc. Ne lipsesc normele de aplicare a programelor și procedurile clare. Deși s-au născut multe campanii însoțite de gratuități pentru asigurații CNAS, în România acestea nu se aplică. Mai rău, femeile care au trecut prin operații dure, precum mastectomia, sunt refuzate sau puse pe drumuri până la lehamite dacă doresc să beneficieze de o reconstrucție gratuită, în schimb află că statul e dispus să deconteze operații ultracomplexe de schimbare de sex, inclusiv tratamentul pre și post operator, consilierea psihologică și chiar și transportul! 

Liber să facă 300 de reconstrucții gratuite, dar doar 30 sunt decontate anual

Ministerul Sănătății a lansat, în cadrul Programului Național de Oncologie, subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare, ceea ce înseamnă că intervenția de reconstrucție mamară este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, inclusiv implanturile mamare necesare pentru reconstrucţie. Cu toate acestea, din 300, doar 30 de paciente beneficiază anual de această intervenție cu decont, care se poate realiza în 19 centre medicale din întreaga țară, 3 fiind în Capitală

La această discrepanță, oamenii din Ministerul Sănătății susțin că pacientele nu sunt informate, medicii spun că nu-și explică, iar pacientele explică felul în care sunt puse pe drumuri sau hărțuite atunci își solicită dreptul. 

Pacienta despre menționată la început, a povestit pe holul clinicii de oncologie episodul dramatic, halucinant și inuman prin care au trecut-o funcționarii statului. 

Ai televizor sau mașină de spălat? Înseamnă că îți permiți reconstrucția la privat!

M-am trezit cu un inspector acasă, în urma solicitării mele de a beneficia de reconstrucție mamară prin programul finanțat de stat. M-a întrebat dacă am mașină de spălat, dacă am televizor. Aveam, vă dați seama. Și atunci mi-a spus că dacă mi-am permis un televizor, îmi permit și o astfel de operație fără decont”, spune femeia, în timp ce bolnavii cu alte tipuri de cancer își fac cruce repetat. „I-am spus că acelea sunt obiecte cumpărate înainte să mă îmbolnăvesc, am justificat tot… Dar la final am decis să întorc eu spatele statului, sătulă de atâtea umilințe”, a povestit femeia.

Halucinanta poveste nu rezonează cu răspunsul celor de la Casa Națională de Asigurări, care au declarat că „operația se decontează indiferent de venit, nu contează starea financiară. E gratuit pentru toată lumea”.

Femeia, a cărei identitate am decis să o protejăm deoarece tratamentele ei sunt de lungă durată, a spus că „e cuvântul meu împotriva cuvântului lor, deci cum aș putea eu să-mi fac dreptate? Nu am cum. Poate persoana respectivă era un reprezentant al spitalului, poate era din altă structură a statului. Cert este că nu sunt singura și la un moment dat vor ieși mai multe femei să vorbească”, a mai spus ea. 

Până anul acesta, decontul se făcea doar pentru reconstrucție cu țesut propriu

O anomalie a programului de reconstrucție mamară era faptul că, până în vara acestui an, gratuitatea se aplica doar la procedura de reconstrucție cu țesut propriu. Bineînțeles că foarte puține paciente se pliau pe acest model terapeutic, atât din cauza felului în care s-a făcut mastectomia, cât și din cauza faptului că țesutul propriu este greu de recoltat. 

În plus, apare o nouă zonă convalescență, respectiv aria donoare, locul de unde am „mutat” ţesuturile. Vindecarea trebuie, deci, să se producă atât în zona donoare, cât şi la nivelul sânului reconstruit. Zona donoare va rămâne „sechelară”, pentru că ţesutul recoltat nu se înlocuieşte cu altceva”, a declarat chirurgul Ruxandra Sinescu.  

Casa nu decontează simetria

În cazul în care pacienta ar vrea ca sânii ei să arate cât mai aproape de felul în care arătau înainte de mastectomie, ea trebuie să fie supusă la o dublă intervenție, la ambii sâni. Dar dacă doar un singur sân i-a fost extirpat, CNAS nu decontează și intervenția de reglare a simetriei, pentru al doilea. Asta înseamnă că pacientele trebuie să mai aducă câteva zeci de milioane de acasă sau să fie mulțumite cu sâni diformi, a căror aspect urlă a boală aproape la fel ca și înainte, când pieptul le era scobit. 

Operația de reconstrucție mamară versus operația de schimbare de sex

Dr. Firass Obeidat (foto), medic specialist în chirurgie plastică, reconstructivă și estetică spune că cele două intervenții nu suferă comparație din punct de vedere al complexității. „Reconstrucția mamară este foarte complexă și este influențată de mulți factori – în funcție de tumora pe care a avut-o pacienta, de felul în care s-a executat mastectomia. Adesea se face înainte ca pacienta să termine tratamentul radioterapeutic, deoarece acesta afectează țesutul. E o operație complexă, personalizată fiecărei paciente. Nu există „e mai bine cu țesut propriu decât cu proteză”, există doar varianta cea mai bună pentru starea pacientei.

Operația de schimbare de sex este o intervenție multidisciplinară, realizată în două etape și pe care puțini vor sau pot să o facă. În țara noastră avem unul sau doi chirurgi care pot face asta. Eu, personal, am avut pacienți transexuali care au dorit doar implant mamar”, a explicat dr. Firass Obeidat. 

Te-ar putea interesa și: