În Constituție scrie că „nimeni nu este mai presus de lege”. Și totuși, realitatea ne demonstrează, dureros, că tocmai cei puși să aplice legea abuzează de ea. Ei sunt procurori și au putere.

Este imposibil să treci cu vederea esența unor știri care, în ultimele două zile, au bulversat nu doar societatea civilă, ci și o parte din lumea justiției. E vorba de partea aceea de judecători, avocați și procurori care chiar știu carte, sunt profesioniști și au habar cum să construiască un probatoriu pentru o persoană bănuită de comiterea unor infracțiuni.

Cazurile pe care le voi readuce în atenție sunt revoltătoare și rușinoase deopotrivă. De neimaginat că s-ar fi putut petrece în justiția din America, Germania, Austria și alte țări cu un sistem judiciar structurat în așa fel încât să dea încredere cetățenilor că face dreptate. Dar mai ales, să arate că oricine e pedepsit când i se probează vinovăția, iar legea e aplicată corect. În toate cazurile penale, rolul primordial l-a jucat procurorul. Pentru că doar în baza dosarului întocmit de el, instanțele judecă, condamnă sau achită inculpați.

Nu putem sta impasibili sau să trecem cu vederea atunci când citim sau auzim știrea că profesorul univ. dr. Irinel Popescu, medicul care a făcut posibil ca transplantul de ficat să se facă și în România, poate sfârși în pușcărie pentru că ar fi fost de acord să mituiască un procuror.

Cum adică, ce acuzație este asta? Citez din comunicatul procurorului DNA cu privire la fapta comisă de somitatea medicinei românești, pentru că sunt convinsă că și cei fără multe cunoștințe de drept vor înțelege:

"Inculpatul ar fi fost dispus să ofere anchetatorilor suma de bani menţionată, pentru ca în cauzele respective să se dispună măsuri procesuale favorabile acestuia (în ceea ce priveşte aplicarea unor măsuri asigurătorii) şi în final soluţii de netrimitere în judecată".

Incredibil de rușinos! Anchetatorul îl vrea pe chirurgul Irinel Popescu băgat la pușcărie de către judecători, în baza presupunerii că acesta „ar fi fost dispus” să dea 100.000 de euro mită pentru procurorii care-l anchetau?! E clar că medicul acuzat i-ar fi dat altei persoane șpaga, care ar fi dus-o anchetatorilor. Cum probează procurorul că profesorul „ar fi fost dispus” să dea? Nu se spune. Putem bănui că telepatic, că au mai existat cazuri.

Profesorul Irinel Popescu a reacționat rapid și a comunicat prin intermediul presei  că trimiterea sa în judecată pentru dare de mită reprezintă „o înscenare pusă la punct extrem de minuțios de către reprezentanții DNA”. Medicul punctează că nu a promis, nu a oferit și nici nu a dat bani vreunei alte persoane pentru a mitui organele de cercetare penală astfel încât să obțină soluții favorabile în cauzele ce îl vizau.

„Situația de fapt prezentată mass-mediei este trunchiată, contrară realității, menită doar sa inducă în eroare opinia publică”, susține Irinel Popescu.

Vom vedea în timp ce va decide lanțul de instanțe. Dar să nu ne mirăm dacă medicul va fi achiat pe un dosar fără probe concludente, dar bazat pe impresii. Cine va răspunde atunci pentru terfelirea lui ani de zile?

Trecem la un om al sistemului, judecat și condamnat. Pedeapsa primită a revoltat majoritatea.

Marți, Iulian Cristian Gherghe, fost locțiitor al șefului Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că a luat 180.000 de dolari din banii instituției, mai precis din „fondul de război”. Instanța i-a dat un an şi cinci luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals.

Condamnare șocantă, dacă ne gândim că în această perioadă Elena Udrea se judecă în recurs pentru a scăpa de 8 ani de pușcărie pentru o mită. Mită care „s-a plimbat” de colo-colo, doar în mâinile blondei de la Ministerul Dezvoltării nu s-a dovedit că a ajuns. Dosar „beton”, făcut de procurorii DNA, care acum nu prea mai au sprijin în rândul magistraților de la Înalta Curte.

Pedeapsa cu care s-a ales hoțomanul în uniformă de general e posibil să fi fost atât de blândă pentru că, în opinia mea, procurorul a făcut dosarul cu atâtea „scăpări” și „plusuri” în favoarea inculpatului încât judecătorii n-au putut da o pedeapsă mai mare.

Bomboana pe coliva procurorilor „meseriași” (de data asta din Parchetul General) a pus-o achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.

Celebrul politician a fost acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta din urmă avea o decizie definitivă în instanţă prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică.

Degeaba Tăriceanu și avocatul lui au arătat că parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari. Procurorul l-a trimis în judecată anul trecut, cu toți clopoțeii terfelirii imaginii unui politician, fost premier al României.

Culmea este că însuși procurorul de şedinţă, Irina Kuglay, a solicitat, la ultimul termen, achitarea lui Tăriceanu. Ea și-a motivat decizia spunând judecătorilor că textele de lege în baza cărora fostul preşedinte al Senatului a fost trimis în judecată "generează confuzie".

Și s-a mai întâmplat ceva frapant, care mie mi-a amintit de mulți dintre procurorii pe care i-am cunoscut de-a lungul anilor și care n-au răspuns la niciun fel de comenzi, care nu s-au îndoit de știința lor de carte și mereu au știut să-și argumenteze deciziile în spiritul și litera legii. Unii dintre ei și-au pierdut chiar posturile din cauza (o)poziției și au intrat în avocatură.

Lucrul frapant care s-a petrecut ieri a fost răbufnirea publică a unui fost procuror DIICOT , Ionel Tudoșan. Acesta a reacționat la știrea cu achitarea lui Tăriceanu, conturând în câteva fraze ceea ce se petrece în sfera justiției.

”Este pentru a nu știu câtă oară când niște procurori îngâmfați și analfabeți juridic încearcă să-l bage pe Tăriceanu la pușcărie pe niște fapte inventate de ei! Și, cu toate acestea, astfel de procurori sunt menținuți în funcție! De ce nu sunt acești procurori băgați la închisoare în locul victimelor lor pentru represiune nedreaptă!?”, spune fostul procuror Tudoșan.

Ce ai mai putea adăuga lângă opinia unui om care provine din „Republica procurorilor” și înțelege mai bine decât noi toți ce se petrece acolo? Totuși, ar fi oportun un răspuns de la ministrul Cătălin Predoiu, de la CSM și lideri politici la întrebarea: De ce nu sunt acești procurori băgați la închisoare în locul victimelor lor pentru represiune nedreaptă!? Sunt mai presus de lege?