Social
În numele legii şi în limba rusă. Proces de judecată deturnat la Chişinău din cauza unui avocat care nu cunoaşte româna. Video
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Un complet de judecată de la Judecătoria Chişinău a ignorat legislaţia care prevede că şedinţele de judecată au loc în limba română şi a desfăşurat şedinţa în limba rusă, în pofida faptului că inculpatul nu prea cunoaşte această limbă.
S-a întâmplat din cauza avocatului asigurat de stat, care nu cunoaşte aproape de loc limba română.
Avocatul care vorbeşte doar limba rusă i-a fost oferit inculpatului vorbitor de limbă română de către Consiliul Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat.
Traducător pentru un avocat care nu cunoaşte limba română
S-a întâmplat săptămâna curentă la oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău, la o şedinţă de judecată într-un dosar penal pentru o presupusă tâlhărie. Avocatul din oficiu, care îl reprezenta pe inculpa,t a renunţat la contractul cu statul. Astfel, i-a fost pusă la dispoziţie avocata Liubovi Rogojan.
Preşedintele completului de judecată, Renata Baltă-Popescu, a întrebat-o pe Liuboşi Rogojan dacă cunoaşte limba română. Apărătoarea a spus că înţelege, dar nu poate vorbi. Atunci magistrata a început să ducă şedinţa în limba rusă.
Tânărul de pe banca acuzaţilor a solicitat să-i fie pus la dispoziţie un traducător din rusă în română. „Nu cunosc prea bine limba rusă, sunt termini juridici, nu înţeleg ce se vorbeşte”, a motivat inculpatul.
Atunci preşedintele completului de judecată a solicitat să vină un traducător. Translatorul s-a arătat indignat, deoarece legislaţia nu prevede că serviciile de traducere în instanţă să fie prestate şi avocaţilor.
Liubovi Rogojan a declarat că renunţă să reprezinte în continuare interesele inculpatului. Iar preşedintele completului de judecată i-a respectat decizia.
„Mi-a cerut să recunosc vina fără ca să citească dosarul”
Inculpatul a declarat pentru Evenimentul Zilei că aceasta a fost a doua şedinţă de judecată, la care urma să aibă loc dezbaterile judiciare. „A mai fost o şedinţă de judecată în limba rusă, dar instanţa i-a oferit avocatului timp ca să facă cunoştinţă cu dosarul.
Înainte de a doua şedinţă, am întrebat-o pe avocată dacă a făcut i-a citit dosarul şi mi-a răspuns afirmativ. Apoi a zis să-mi recunosc vina, ca să primesc o pedeapsă cu suspendare.
Atunci mi-am dat seama că ea nu a citit şi nu cunoaşte de loc dosarul. Cum să recunosc o infracţiune pe care nu am comis-o? Iar în dosar sunt probe în acest sens.
Totodată, eu nici nu puteam să vorbesc cu ea. Fac parte din noua generaţie, la care limba rusă i s-a predat la un nivel mai slab. Nu ca în perioada sovietică. Pot să comunic uşor. Dar aici m-am împotmolit cu totul. Totuşi, este vorba de soarta mea. Iar Dumneaei nici măcar nu se salută în limba română. Nu încă să mai citească un dosar, să pătrundă în esenţă”, ne-a declarat tânărul de pe banca acuzaţilor.
„Cunoştinţele” de limbă română ale avocatei Rogojan
Liubovi Rogojan deţine licenţă de avocazt şi activează în sistem de 24 de ani. Apărătoarea susţine că înţelege limba română, dar nu poate să o vorbească.
Am contactat-o pe Liubovi Rogojan la telefon.
- Bună ziua, suntem de la Evenimentul Zilei, ziar românesc. Sunteţi doamna Rogojan?
- Zdravstvuite, ia v doroghe. Cito vî hotite? (Buna ziua. Sunt pe drum. Ce doriţi? n.r.).
- Dar putem să discutăm în limba română?
- A cito, vî sovsem ne govorite po-russki? Skajite, po kakomu delu? (Dar ce, nu vorbiţi chiar de loc limba rusă? Spuneţi despre ce cauză. n.r.)
- Dacă nu vorbiţi limba română, cred că nu putem discuta. La revedere.
- Horoşo. La revedere (Bine. La revedere)
Avocata Liubovi Rogojan/ Sursa foto: EvZ
Golul din legislaţie
Deşi legislaţia obligă funcţionarii publici, inclusiv judecătorii şi procurorii să cunoască limba de stat, această cerinţă pare să nu se refere şi la avocaţi.
„Nu este prevăzută o pedeapsă pentru că avocatul nu cunoaşte limba română. Ca atare, instanţa este cea care decide dacă îl acceptă în proces pe un avocat care nu cunoaşte limba română sau îl trimite să o înveţe.
Cunosc mai mulţi avocaţi care nu cunosc limba română. Dar aceştia preferă să practice în autonomia găgăuză, unde mai multe procese de judecată să desfăşoară în limba rusă dacă justiţiabilii nu cunosc româna”, a declarat pentru EvZ un membru al Comisiei de etică şi disciplină a Uniunii Avocaţilor.
Solicitat de EvZ, Adrian Tăbârţă, preşedinte Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat, a declarat că avocaţii nu sunt testaţi la cunoaşterea limbii române, dar examenele, atât cel scris, cât şi cel oral, se desfăşoară în limba română.
„De când fac parte din această Comisie, am avut un caz când unui candidat i s-a permis să răspundă în scris în limba română. A spus că aşa îşi formulează mai bine gândurile. Noi am acceptat pentru ca să evităm careva acuzaţii de discriminare. Însă întrebările şi speţele care trebuiau rezolvate erau în română.
Cred că este în interesul avocatului să cunoască limba română. Procesele de judecată se desfăşoară în limba română. Este vorba de imaginea şi câştigul avocatului. Cu cât mai mulţi clienţi, cu atât mai multe onorarii.
Cred că este o aberaţie ca unui avocat să i se ofere traducător în instanţă pentru că nu cunoaşte limba română”, ne-a declarat Tăbârţă.
Breşa din legislaţie
Articolul 118 din Constituţia Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”. Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.
Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.
Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.
În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat, sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.
În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.
În martie 2023, deputații pro-europeni au votat proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma „limba română”.
Norma constituţională, care permite desfăşurarea şedinţelor de judecată şi în altă limbă, pe care o cunosc toţi participanţii la proces, nu se referă expres la limba rusă. Deci, în Republica Moldova un proces de judecată poate avea loc în orice limbă, fie engleză, franceză sau măcar chineză. Dacă această limbă o cunoaşte şi judecătorul.
La Judecătoria Comrat, prima injstanţă din autonomia găgăuză, toate şedinţele de judecată se desfăşoară în limba rusă. Chiar dacă majoritatea locuitorilor din regiune sunt vorbitori de limbă găgăuză, nu am găsit nicio decizie în această limbă. În română, cu atât mai mult! Deşi legea prevede că deciziile pronunţate în altă limbă urmează a fi traduse, obligator, „în limba de stat”.
Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.
În Republica Moldova există un precedent, când o femeie a fost despăgubită cu o mie de euro pentru că a fost obligată să vorbească în limba rusă la o şedinţă de judecată la Curtea de Apel Comrat.
