Impactul real al alcoolismului în România. Suntem pe primele locuri în UE la consum pe cap de locuitor

Date recente de la Organisation for Economic Co‑operation and Development (OECD) şi World Health Organization (WHO) arată că România se află între ţările cu consumul de alcool pe cap de locuitor ridicat, cu consecinţe semnificative asupra sănătăţii publice, productivităţii şi sistemului de îngrijire.

Datele privind consumul de alcool în România

Potrivit unui raport publicat de OECD, în România consumul anual de alcool pur pe cap de locuitor a depăşit 11 litri în ultimii ani.

De exemplu, în documentul „Preventing Harmful Alcohol Use — România”, se menţionează explicit un consum de 11,7 litri de alcool pur pe cap de locuitor pentru persoanele de 15 ani şi peste.În raportul „Health at a Glance” se spune că România figurează printre ţările cu peste 11,5 litri per capita.

Datele WHO confirmă aceşti indicatori ridicaţi: un profil al României indică un consum total ajustat de aproximativ 12,6 litri de alcool pur per capita (15+ ani) în 2016.

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  22 aprilie 2026. Michael Wittmann

Trump susține că Statele Unite au interceptat un „cadou” din China pentru Iran

În România, procentajul copiilor de 11 ani care au încercat alcoolul este între 20 și 30 la sută. Sursa Foto: Arhiva EVZ

Comportamente de consum riscante şi consecinţele sociale

Pe lângă nivelul ridicat al consumului, România înregistrează rate ridicate de consum episodic intens („binge-drinking”). De exemplu, raportul WHO indică că în 2016 aproximativ 53,8% dintre bărbaţii de 15+ ani au raportat consumul a cel puţin 60 de grame de alcool pur într-o singură ocazie în ultima lună.

OECD menţionează că România se află printre ţările cu creşteri semnificative în consum faţă de începutul anilor 2010, ceea ce subliniază o tendinţă de agravare a problemei.

Aceste comportamente au impact asupra sănătăţii publice: riscul de boli cronice, accidente, diminuarea productivităţii, creşterea costurilor medicale. În documentul dedicat României, OECD estimează că bolile şi accidentele asociate consumului excesiv ar putea duce la o scădere de aproximativ 2,2% din PIB până în 2050, dacă nu se intervine.

Impact asupra economiei şi sistemului de sănătate

Conform raportului OECD, costurile tratării bolilor şi leziunilor legate de consumul de alcool pot reprezenta circa 1% din cheltuielile pentru sănătate în România.

De asemenea, productivitatea forţei de muncă este afectată, iar accesul la serviciile de sănătate este pus sub presiune.

Raportul „State of Health in the EU – România”indică faptul că comportamentele de risc, precum consumul de alcool peste medie, contribuie la cifra foarte mare a mortalităţii prevenibile în România.

Cauze şi factori de vulnerabilitate

Câteva dintre factorii care explică nivelul ridicat al consumului de alcool în România:

• cultura consumului de băuturi alcoolice în mediul rural şi urban, tradiţii comunitare;

• acces relativ facil la băuturi alcoolice;

• politici de prevenţie slab implementate sau insuficiente: raportul WHO menţionează lipsa sistemelor de monitorizare complete la nivel naţional.

• lipsa unei educaţii adecvate privind riscurile consumului intens de alcool;

• diferenţe de gen: bărbaţii consumă mult mai mult şi riscă comportamente periculoase mult mai frecvent.