Ilie Bolojan face parte din „Rețeaua Soroș”. Afirmație surprinzătoare a unui reputat ziarist clujean

Gestul premierului Ilie Bolojan de a rămâne în poziție de drepți la intonarea Imnului Secuiesc la Congresul UDMR a fost analizat, ieri, în podcastul „Contrapunct”. Jurnalistul clujean Romeo Couți a pus momentul pe seama „amatorismului”, susținând că Bolojan „a plecat de la Oradea la București nepregătit”.

În contrapunct, col. SRI (r) Tudor Păcuraru a sugerat că dincolo de protocol ar putea exista „nu doar amatorism, ci și de o subordonare”, în timp ce eu am vorbit despre o „inadecvare” de context, amintind că participanții fuseseră informați din timp asupra desfășurătorului evenimentului de către SPP. Din acest motiv, președintele României, Nicușor Dan nu a mai participat, iar Sorin Grindeanu, președintele PSD, a părăsit sala la intonarea imnului secuiesc.

Ilie Bolojan a rămas, drepți, ca la cor, ascultând melodia amintită.

Legătura lui Bolojan cu Rețeaua Soroș

Pe lângă episodul punctual, Couți a legat profilul politic al lui Ilie Bolojan de ceea ce el numește „Rețeaua Soroș”, pe care o descrie în principal ca o rețea de business cu obiective economice:

Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

Un român a rămas blocat într-un container în timp ce fura haine. După ce a fost eliberat, polițiștii l-au găsit într-un alt container

„Dacă nu discutăm doar de acest eveniment, Ilie Bolojan are antecedente interesante din perioada cât a fost primar. A relaționat foarte bine cu grupuri din Budapesta; a știut să joace inteligent. Această rețea Soros a avut o componentă ideologică puternică la început, a impus jocuri democratice, apoi a degenerat; azi o văd mai degrabă economică. Ilie Bolojan este racordat acestei rețele; se vede din felul în care a condus Oradea și din conexiunile sale.”, a spus Couți

Jurnalistul clujean își argumentează poziția prin tiparul de relaționare al lui Bolojan, „cu grupuri din Budapesta și legate de Soroș”, pe care îl plasează în logica „rețelei”. O altă confirmare a primit-o atunci când s-a interesat de relația apropiată a acestuia cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ce a a aflat l-a determinat să o pună în același registru de conexiuni transnaționale ale așa-zisei rețele de influență.

Un exemplu de influență transfrontalieră

Un exemplu de influență invocat în discuția noastră a fost numirea lui Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe a României, la Banca Națională a Moldovei, pe care Couți o atribuie „rețelei Soros”, nu statului român: „Nu România a impus-o… ci Rețeaua Soros”.

„Nu e ceva de ascuns”, a spus Couți, precizând că rețeaua „s-a construit în timp, e bine așezată” și că, din punctul său de vedere, prioritatea ei e ocuparea de posturi-cheie pentru obiective economice, mai puțin pentru agendă ideologică. „Ilie Bolojan este racordat în aceste rețele”, a conchis el, afirmând că acest lucru „se vede” atât în modul de conducere, cât și în conexiunile cultivate.

În final, interpretările din podcastul “Contrapunct” au rămas divergente: amatorism (Romeo Couți) versus posibile alinieri mai profunde (Păcuraru). Cu un consens minim că incidentul reflectă un decalaj de calibrare politică și protocolară într-un context sensibil.