Nu e nimic nou cu adevărat sub soare, iar poveștile de adormit pruncii se aplică uneori chiar și în viața politică, mai ales dacă prostul cel nou nu știe schema veche, Iată ce scrie cotidianul Italian Il Giornale despre pățania premierului Italian Giuseppe Conte, care, deși mai minte și el din când în când de i se lungește nasul, e un biet naiv prin comparație cu Pisica și Vulpea din politica europeană.
Macron și Sanchez s-au dat imediat de partea lui Conte. Totul părea rezolvat: Merkel, până la urmă, era în minoritate. Dar, apoi s-a terminat cum trebuia să se termine. Germania a decis încă o dată. Vi se pare ciudat? Păi, până la urmă, sunt trei nemți în fruntea Comisiei UE, Fondului de Salvare al Statelor și Băncii Europene de Investiții? Într-un moment de sinceritate, în ultimele zile, chiar Ursula von der Leyen a spus clar și răspicat că mult-discutatele coronabonuri erau "doar un slogan", lăsând să se înțeleagă că singurul drum deschis este cel al MES. Da, dar în ce condiții? Evident, cele impuse de Berlin. Vineri, Macron l-a lăsat singur pe Conte și a susținut ideea lui Merkel de a adopta "condiții light". Fiecare țară care va solicita, va accesa 2% din PIB-ul național. Doar, ca să ne înțelegem, Italia va primi 36 de miliarde de euro care, la o privire mai atentă, înseamnă puțin și mai nimic, pentru a face față crizei impunătoare care ne copleșește.
Prin urmare, nicio Troikă? Absolut nu (dacă vrem să avem încredere în ceea ce a declarat ministrul german al Finanțelor, Olof Scholz). Există, evident, un "dar". Până în prezent, Comisia UE a suspendat Pactul de Stabilitate, dar, de îndată ce va fi reactivat, Conte (sau cine va fi în locul lui) va trebui să găsească banii necesari. Și atunci chiar că va fi greu. Potrivit zvonurilor, de fapt, "pentru a accesa linia de credit, statele membre ar trebui să semneze un memorandum de acord, luându-și angajamentul de a aloca resurse pentru situația de urgență sanitară și economică și de a respecta Pactul de Stabilitate". Așadar, trebuie să se facă investiții, dar în baza limitelor de austeritate, sperând că Banca Centrală Europeană (BCE) va continua să pună în aplicare planul de ajutoare. Mai mult, trebuie să fie conștienți de faptul că preocuparea șefei BCE Christine Lagarde, care a asigurat că nu este interesată "să închidă spread-urile", nu este evoluția sistemului european în general, ci liderii anumitor bănci din nordul Europei, care nu se descurcă prea bine în aceste vremuri.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
