Iepuraș, ouă rosii / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Dacă Moș Crăciun este legat de celebrarea Nașterii Domnului, Învierea Domnului este dominată de figura unui iepuraș. În tradiția iudaică, alături de porc, iepurele nu este un animal considerat „pur” și ca atare nu intră în mentalul religios. Pentru creștini, însă, este considerat că, pe filieră pre-creștină, iepurașul a devenit imaginea Sfintelor Paști.
Teologul britanic Beda Venerabilul oferă „cheia” acestei povești
Teologul și istoricul ecclesiastic Beda Venerabilul care s-a născut în Anglia, în zona orașului Sunderland în a doua parte a secolului VII și a trăit până la 735 d.Hr. în lucrarea sa „De temporum ratione”, amintește despre o zeiță Eostre care avea luna ei, primăvara, numită Eostrumonath.Legendele engleze spun că Eostre ar fi salvat o pasăre de la îngheț, dându-i forma unei iepuroaice. Iepuroaica însă ar fi continuat să depună ouă ca ofrandă.
Legende despre Crucificarea lui Hristos, ouăle roșii, firele de usturoi
Legenda ouălor ar avea legătură cu momentul răstignirii Mântuitorului. Legendele tradiționale românești spun că Maica Domnului ar fi adus un coș cu ouă drept „pomană” pentru Hristos care murea pe Cruce, Sângele Domnului ar fi atins ouăle care s-ar fi înroșit.
Evident, până astăzi, copiii creștini, mai ales în satele românești sud-carpatice se spală în apa în care în Noaptea de Înviere au stat un ou roșu și un bănuț de argint pentru a fi roșii în obraji și curați ca argintul.
Bulgarii au creat o legendă, aceea că, obligatoriu, lângă Crucea lui Hristos s-ar fi aflat și câteva fire de usturoi. Bulgarii, grădinari vestiți, au în iconografia Sfintelor Paști, obligatoriu, firul de usturoi lângă Sfânta Cruce.
Cum a rămas Învierea Domnului în limbile europene și nu numai
Românii au numit Paștile după Pessah, sărbătoarea evreilor în cinstea ieșirii din robia egipteană. Francezii spun Pacques, dar englezii și germanii folosesc denumirea derivată de la Eostre, zeița engleză sus-amintită. Astfel, englezii spun Easter iar germanii Ostern. Italienii spun Pasqua. Rușii spun ”Pasha”, la fel ca grecii care spun „Pascha”.
Așadar, observăm că Sărbătoarea Paștilor are o denumire separată în spațiul greco-romano-slav și alta în spațiul anglo-saxon. Dacă primii au ales un termen derivat din Pessah-ul evreiesc (englezii spun Passover, denumirii evreiești Pessah), ceilalți au ales denumirea care vine din tradiția engleză a vechii zeițe Eostre, amintită de Beda Venerabilul, sfânt celebrat de britanici, anual pe 28 mai. Sunt unii lingviști care contestă originea lui „Easter/Ostern” din Eostre, dar legendele o dată puse în circulație, cu greu mai ies din mentalul colectiv.
