România este una dintre codaşele Europei la capitolul reciclare, fapt care ar atrage amenzi usturătoare din partea Uniunii Europene din cauză că statul nu a reuşit să pună la punct "un sistem viabil" de colectare selectivă a deşeurilor.
Un proiect de colectare selectivă al Primăriei Ploieşti a reuşit să convingă oamenii să aducă hârtie, sticlă şi plastic la coşurile special amenajate. Din păcate, dacă pentru PET-uri s-au găsit cumpărători, hârtia şi sticla aşteaptă încă un preţ mai bun. Uniunea Europeană obligă România ca, până în 2013, 60% din deşeurile din ambalaje să fie reciclate. "O ţintă de domeniul fantasticului", după cum apreciază chiar un reprezentant al Ministerului Mediului, Mircea Cotoşman.
În acest context, statul român ar trebui să găsească infrastructura potrivită pentru o eficientă colectare a deşeurilor. "Când au apărut acele tomberoane-clopot, întreba lumea de ce punem în acelaşi camion sticla, plasticul şi hârtia. Păi nu trebuie să ne ascundem după deget, nu protejezi natura dacă, pentru a salva o tonă de petrol, consumi două tone de motorină", explică directorul Urban Bucureşti, Dan Ceauşescu. Cam aceasta e situaţia şi la Primăria Ploieşti. "Industria nu este pregătită să ofere un preţ stimulativ pentru deşeuri de hârtie şi sticlă", spune şeful biroului Mediu din Regiei Autonomă de Servicii Publice Ploieşti, Viorica Avram. "E demobilizator, preţul e nesemnificativ. Pentru PET-uri a existat o subvenţie, cred că ar trebui să existe şi pentru hârtie şi sticlă", completează Viorica Avram. Acum, hârtia colectată de la ploieşteni este depozitată de Primărie, neajungând la punctul de reciclare. Braşov - exemplu de colectare
Directorul Urban explică problema. "Pentru a conta, trebuie să ai cantităţi mari de deşeuri. Atunci cumpărătorul îţi va oferi un preţ foarte bun, pentru că ştie că îi aduci sute de tone", spune Dan Ceauşescu. El oferă ca exemplu proiectul Urban din Braşov. "Primăria ne-a dat spaţiu, iar noi am plasat platforme pentru colectare selectivă. 100.000 de oameni au acces la aceste platforme. Gândiţi-vă la cantitatea pe care o colectăm de la o comunitate aşa de mare".
În Braşov, fiecare familie a primit câte o cheie corespunzătoare numărului de platformă la care a fost alocat, accesul în platformă făcându-se numai pe baza de cheie. "Cum să vă explic? E ca diferenţa dintre un butic şi un supermarket", spune Ceauşescu. Sulfina Barbu: "Zici că suntem la Rătăciţi în Panama"
"Nivelul colectării selective este destul de scăzut", crede şi Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. "Zici că suntem într-un concurs de genul "Rătăciţi în Panama". Trebuie să depăşim numeroase obstacole şi să recuperăm foarte mult într-un timp foarte scurt", a completat deputatul. Colectare la sate, cu oamenii care primesc ajutor social
"În mediul rural stăm foarte rău, dar nici la oraşe nu stăm bine", a apreciat fostul ministru al Mediului. "În contextul crizei economice, nu trebuie să renunţăm la proiectele de mediu. Acestea pot fi soluţii anti-criză, deoarece pot crea locuri de muncă, pot determina înfiinţarea de noi firme".
Pentru colectarea în mediul rural, directorul Urban crede că singura modalitate ca activitatea să renteze este implicarea primăriei. Un exemplu este folosirea persoanelor care primesc ajutor social în acest serviciu.
Sulfina Barbu are aceeaşi opinie. "De ce să le acordăm subvenţii firmelor care colectează selectiv în mediul urban? Cred că soluţia cea mai bună este folosirea acelor oameni care primesc ajutor social, care ar putea sorta deşeurile de la oameni". Instituţiile de stat vor fi obligate să colecteze selectiv Anul trecut, din Casa Poporului au fost colectate 30 de tone de deşeuri (20 de tone de hârtie, 8,5 tone de plastic şi 1,5 tone de sticlă), arată directorul Eco Rom Amabalaje, Sorin Popescu. Este un program-pilot, iar următorul pas este extinderea programului la nivel naţional. "Dacă noi nu facem asta, atunci nu ar trebui să avem pretenţii de la populaţie. Instituţiile de stat ar trebui să fie un model pentru colectarea selectivă", spune Sulfina Barbu. O lege în acest sens va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, în săptămânile ce urmează. "Sunt sigură că va trece", a spus Sulfina Barbu. "Soluţia este simplă. Trebuie să acordăm cinci minute din timpul nostru pentru colectarea selectivă. Pe de altă parte, trebuie să lucrăm la sistemele de selectare şi transport al deşeurilor" - Sulfina Barbu