Lipsa unei majorităţi politice în parlament i-a transformat pe liberali în recordmeni ai folosirii acestui tip de instrumente.

În patru ani de mandat, cabinetul Tăriceanu a reuşit să încropească nu mai puţin de 719 ordonanţe de urgenţă (OUG), cu circa 40 mai multe decât au reuşit social-democraţii în anii în care la Palatul Victoria era instalat Adrian Năstase.

Doar în ultimul an de mandat al liberalilor au fost adoptate şi puse în aplicare 211 ordonanţe de urgenţă, cu toate că după aderarea la UE guvernarea prin OUG-uri trebuia restrânsă. În 2004, cabinetul Năstase se limitase la 137 de astfel de acte normative.   Explicaţia, susţin analiştii politici, constă în incapacitatea liberalilor de a-şi asigura o susţinere confortabilă în parlament. „Jocul prin parlament presupune un risc enorm pentru un guvern minoritar. Guvernul Tăriceanu a fost o structură improprie, pentru că a avut o susţinere în parlament de 23-24%, plus colaborarea cu un partener tăcut, PSD-ul, coabitare dificilă, bazată pe schimburi“, a explicat analistul Eugen Teodorescu. Numărul mare de ordonanţe de urgenţă promulgate de cabinetul Tăriceanu în ultimul an de guvernare sunt grăitoare şi pentru tensiunile din ce în ce mai pronunţate dintre liberali şi social-democraţi, partenerul din umbră al executivului.

„Guvernarea prin OUG nu este un mecanism democratic, reconoscut de UE, însă pentru liberali era singura şansă de a-şi pune în practică politicile de guvernare“, a adăugat Teodorescu.

Bâlbâială la taxa auto

Cele mai contestate ordonanţe de urgenţă ale executivului condus de Călin Popescu-Tăriceanu au fost date în luna „cadourilor“. Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în decembrie 2006, Ministerul Economiei şi Finanţelor, la a cărei şefie se afla la vremea aceea Sebastian Vlădescu, era hotărât să renunţe la recuperarea a circa 2 miliarde de euro, datorii către stat a 34 de companii de stat din sectorul energetic, transporturi şi utilităţi publice. Iniţiativa guvernului nu a putut fi pusă în practică deoarece nu a primit avizul Comisiei Europene.

Taxa auto a făcut şi ea obiectul a patru ordonanţe de urgenţă, dintre care două menite să abroge sau să modifice actele normative deja avizate de executiv şi publicate în Monitorul Oficial. În conflict cu oficialii de la Bruxelles, guvernul s-a văzut obligat să modifice în aprilie formula de calcul a taxei, care devenea din taxă de primă înmatriculare taxă de poluare auto.

Şi pentru că executivul condus de Tăriceanu a vrut ca pe ultima sută de metri de mandat să devină un susţinător al industriei auto locale, a mai umblat şi luna aceasta de două ori la taxa auto. Ultima variantă de OUG, publicată joi seara în Monitorul Oficial, prevede triplarea taxei pentru maşinile secondhand şi scutirea de la plată pentru cele noi începând de astăzi.

„MOŞTENIRE“

Programul anticriză al liberalilor, în OUG-uri

Liberalii au încercat să facă agenda viitorului executiv prin transpunerea în ordonanţe de urgenţă a măsurilor incluse în planul anticriză anunţat luna trecută de premierul Călin Popescu-Tăriceanu. La sfârşitul lui noiembrie, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, anunţa că peste 80% din planul anticriză al liberalilor a fost transpus în ordonanţe de urgenţă, însă până acum au fost publicate doar câteva dintre măsurile adoptate. Din cele 13 puncte ale programului propus de cabinetul Tăriceanu au fost publicate în Monitorul Oficial doar patru, printre acestea acordarea unui bonus fiscal de 5% pentru cei care-şi vor plăti la timp obligaţiile fiscale către stat, scutirea de impozite pentru dividendele reinvestite sau reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu două puncte procentuale începând cu 1 iulie 2009. Estimat la circa 10 miliarde de euro pentru următorii patru ani, planul anticriză al liberalilor urma să fie pus în practică începând din prima lună a noului an şi avea să asigure, potrivit lui Vosganian, o creştere economică mai mare cu cel mult 3%, ceea ce ar fi dus la încasări în plus la bugetul de stat de circa un miliard de euro.