Numărul de posturi din cadrul direcțiilor de sănătate publică și a serviciilor de ambulanță va fi suplimentat cu încă 2.000, conform unui proiect de act normativ ce figurează pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi.
Propunerea a venit din partea ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, și a fost aprobată de premierul Ludovic Orban. Conform proiectului, vor fi suplimentarea cu 2.000 de posturi organigramele direcţiilor de sănătate publică judeţene şi ale serviciilor de ambulanţă judeţene.
„Vă rog să fiţi de acord cu includerea pe lista suplimentară a şedinţei guvernului a proiectului de hotărâre a guvernului pentru modificarea anexei 2 la Hotărârea Guvernului nr. 144 pe 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii” , a spus Nelu Tătaru în prima parte a ședinței de Guvern, după care a adăugat:
„Prin acest proiect de act normativ se suplimentează cu 2.000 numărul de posturi la direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi servicii de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti Ilfov”.
Premierul Ludovic Orban a atras atenţia că sistemul medical riscă să ajungă într-un blocaj din cauza problemelor de legate de personal, în cazul în care nu se iau măsuri pentru suplimentarea numărului de posturi.
„Aici trebuie să urmărim, că dau examenul cei care termină rezidenţiatul. Şi practic orice fel de medic care ia examenul la finalul rezidenţiatului şi e în disciplinele căutate - pentru terapie intensivă, pentru ATI - trebuie imediat utilizat. Aşa cum am utilizat şi rezidenţii”, a declarant premierul Ludovic Orban.
Pe de altă parte, Orban a precizat că din punct de vedere tehnic lucrurile stau mai bine, însă lipsa personalului poate pune probleme.
„Presimt că, din punct de vedere tehnic, al pregătirii de paturi dotate, înzestrate cu tot ce-i necesar, putem să creştem capacitatea, dar presimt că tindem spre a atinge un blocaj privitor la numărul de cadre medicale”, a spus premierul.
În acest context, Orban a declarat că există o tendinţă de a interna în secţii de terapie intensivă bolnavi care nu necesită neapărat acest lucru şi a recomandat folosirea unor saloane intermediare, unde să fie asigurată o monitorizare atentă a stării de sănătate pacienților.
„Există această tendinţă de a interna în secţii de terapie intensivă bolnavi care nu necesită neapărat terapie intensivă şi atunci să existe saloanele intermediare, despre care am vorbit, în care, evident, se monitorizează evoluţia stării de sănătate mai atent, dar nu necesită neapărat internarea în secţia de terapie intensive”, a precizat Ludovic Orban.
Recomandările noastre
