Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților. Premierul Ilie Bolojan anunță declanșarea angajării răspunderii săptămâna viitoare

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Premierul Ilie Bolojan anunță că Executivul ar putea declanșa săptămâna viitoare procedura de angajare a răspunderii pentru proiectul pensiilor magistraților, dacă avizul CSM ajunge mai devreme.

Avizul CSM ar putea veni înainte de termen

Premierul Ilie Bolojan a transmis vineri că Guvernul ia în calcul accelerarea calendarului privind proiectul pensiilor magistraților, în cazul în care avizul Consiliului Superior al Magistraturii va fi emis într-un timp mai scurt decât termenul standard de 30 de zile. Acest aviz este obligatoriu în procedura legislativei și condiționează momentul în care Executivul poate declanșa angajarea răspunderii în Parlament.

Șeful Guvernului a explicat că semnalele venite dinspre CSM indică posibilitatea unui aviz rapid.

„Din semnalele publice pe care le-am constatat, din faptul că CSM a convocat adunările generale, înseamnă că există premise bune ca să primim un aviz mult mai repede decât termenul maxim de 30 de zile. În aceste condiţii, ne propunem ca săptămâna viitoare, dacă vom primi avizul, joi, în şedinţa de guvern, sau vineri, cel mai târziu, pe data de 28, să declanşăm procedura de angajare a răspunderii guvernului pe acest proiect”.

Cu acest calendar, Executivul își propune să finalizeze rapid una dintre cele mai sensibile reforme din domeniul justiției, o zonă unde presiunea publică, nevoia de sustenabilitate bugetară și obligațiile asumate prin PNRR converg către un punct comun.

Reforma pensiilor magistraților, modificată după discuțiile cu instanțele

Premierul a detaliat și conținutul proiectului aflat în pregătire, subliniind că două componente au fost intens dezbătute în spațiul public în perioada precedentă: vârsta de pensionare și procentul maxim al pensiei raportate la salariu.

„Primul este termenul de intrare în vigoare şi al doilea este procentul maxim al pensiei din salariul net”, a precizat Bolojan. El a explicat că, în urma discuțiilor dintre reprezentanții magistraților și președintele României, Guvernul a acceptat o solicitare considerată importantă de sistem.

„Având în vedere că săptămâna trecută am avut o întâlnire convocată de domnul preşedinte cu reprezentanţii magistraţilor, în care s-au discutat aceste aspecte şi având în vedere că am primit solicitarea să extindem perioada de tranziţie, faţă de 10 ani, cu cât era prevăzută perioada de creştere treptată a vârstei de pensionare, de la 48 de ani la 65 de ani, am propus şi am acceptat o perioadă de tranziţie de 15 ani. Prin urmare, în fiecare an care va trece, perioada de activitate se va prelungi cu încă un an şi deci peste 15 ani, practic, ar urma să se ajungă la pensionarea la vârsta standard, fiecare generaţie trebuind să lucreze practic un an în plus în fiecare an, de acum înainte. Am acceptat această solicitare şi alte două aspecte, dar care nu sunt relevante.”

Această extindere de la 10 la 15 ani a perioadei de creștere graduală a vârstei de pensionare reprezintă o modificare semnificativă față de forma inițială a proiectului. Argumentul Executivului este că tranziția trebuie să fie suficient de lungă pentru a evita perturbări majore în sistemul judiciar, unde resursa umană este limitată, iar ritmul pensionărilor are impact direct asupra funcționalității instanțelor.

Pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net

Al doilea element major confirmat de premier privește plafonul pensiei raportate la veniturile din ultima lună de activitate. Acesta a fost unul dintre cele mai contestate puncte ale sistemului de pensii speciale și se află în centrul discuțiilor despre echitate și sustenabilitate.

„Am rămas pe procentul iniţial, ca pensia în magistratură să nu depăşească 70% din ultimul salariu net”, a anunțat Ilie Bolojan.

Prin această menținere a plafonului, Executivul urmărește să reducă diferențele mari dintre pensiile magistraților și pensiile din sistemul public obișnuit, unde principiul contributivității joacă un rol mult mai clar. Reducerea procentului a fost anterior evaluată și în contextul recomandărilor Comisiei Europene, care a cerut României să limiteze presiunea pe bugetul de pensii.

De ce insistă Guvernul să finalizeze proiectul până la 28 ale lunii

Premierul Ilie Bolojan a expus și motivele care stau la baza grabei de a promova proiectul în forma finală până pe 28 ale lunii. Acestea țin atât de obligațiile internaționale ale României, cât și de percepția publică privind echitatea sistemului.

„Sunt trei motive importante pentru care acest proiect a fost promovat, pe de o parte, termenul de 28 care este un termen de respectare a unui jalon şi ţine de accesarea unor fonduri europene iar al doilea element de bază ţine de corectarea unei nedreptăţi, pentru că românii percep că vârsta de pensionare de 48-50 de ani şi pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care ţin de nedreptăţi şi trebuie corectate.”

„De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase şi un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori.”

Cele trei argumente conturează un cadru strategic ce combină interesul public, condiționalitățile europene și obiectivele de stabilitate fiscală. România are un jalon important în PNRR privind reforma pensiilor speciale, iar depășirea termenelor ar putea afecta tranșele de finanțare.

Ce se întâmplă dacă avizul CSM întârzie

Întrebat despre posibilitatea ca CSM să nu trimită avizul înainte de termen, premierul a precizat că Executivul va respecta procedurile legale și că nu va forța calendarul.

„În condiţiile în care nu se va primi avizul, va trebui să aşteptăm acest termen. Sper, deci, aşa cum am încercat în această perioadă, ca toţi cei care suntem implicaţi să avem un comportament responsabil şi să derulăm această procedură în condiţii normale.”

Mesajul vizează atât instituțiile implicate în circuitul legislativ, cât și actorii politici, într-un moment în care tema pensiilor de serviciu generează tensiuni și dezbateri aprinse.