Cele două partide mari afl ate la guvernare în ultimii 40 de ani, torpilate de ştampila electoratului.

La şase luni de la protestele masive şi după doi ani de criză majoră, culminând cu demisia premierului socialist Georgios Papandreou şi înlocuirea sa cu tehnocratul Lucas Papademos, grecii au fost chemaţi ieri la urne pentru a alege un nou Parlament. Scrutinul are loc într-o perioadă crucială pentru relansarea economică a Greciei, rezultatul acestuia îngrijorând Uniunea Europeană, care se teme de o paralizie a ţării şi de punerea sub semnul întrebării a eforturilor destinate menţinerii euro. În total, 32 de partide s-au înscris în cursă, iar 10 dintre ele au şanse mari să facă parte din noul Parlament. Cele două mari partide aflate prin alternanţă la putere începând cu 1974 - formaţiunea Noua Democraţie (centru dreapta) şi socialiştii din PASOK - erau creditate cu 30 de procente, respectiv 20% din voturi. În schimb, sondajele indicau că o serie de formaţiuni minuscule, inclusiv un partid fascist, vor intra în noul legislativ, după ce electoratul şi-a manifestat neîncrederea în PASOK şi ND. Socialiştii şi conservatorii sunt acuzaţi că au acceptat fără să crâcnească măsurile de austeritate. Cele două formaţiuni rivale conduse de Evangelos Venizelos (PASOK) şi ND, de Antonis Samaras, au format o coaliţie încă din noiembrie 2011. Pentru majoritatea grecilor care trăiesc de cinci luni sub acest guvern de coaliţie, miza principală a scrutinului vizează validarea unui memorandum sau blocarea documentului pe care liderii ţării l-au semnat cu creditorii lor internaţionali - UE, Banca Centrală Europeană şi FMI. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/Dl9QD4zqbpg?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/rYBABKLds-M?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>