În contextul crizei politice declanșate de PSD, Dana Gîrbovan, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), a lansat o serie nouă de întrebări legate de controversata arhivă SIPA.

Magistrata este de părere că în aceste momente de nebuloasă politică, o comisie formată numai din oameni numiţi politic şi sub autoritate politică, intră în arhivă SIPA şi au, implicit, acces necontrolat la informaţiile de acolo.

„Întrebare pentru nouă conducere a Secretariatului General al Guvernului (SGG) privind arhivă SIPA . Ce se întâmplă în aceste zile pe scenă politică confirmă, o dată în plus, justeţea motivelor pentru care UNJR şi AMR s-au împotrivit MODULUI în care ministrul justiţiei Tudorel Toader a iniţiat şi elaborat hotărârea de guvern, asumată de Guvernul Grindeanu, prin care arhivă ŞIPA va fi inventariată din nou. 

Dan Andronic a comentat declaraţiile lui Toader: „Greu de înţeles de ce nu desecretizează rapoartele secret de serviciu”

Pe scurt, acţiunea ministrului justiţiei Tudorel Toader nu doar că nu oferă nici o garanţie privind lămurirea problemelor legate de acţiunile şi răspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei ŞIPA, dar prin modul sau de acţiune, lipsit de transparenţă, a renăscut suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhivă pentru şantajarea magistraţilor”, am spus într-o scrisoare comună adresată premierului Grindeanu pe dată de 1 iunie 2017. 

Am susţinut că, prin neincluderea unor magistraţi din comisia de (re)inventariere a arhivei ŞIPA, ministrul justiţiei Tudorel Toader a ales “o soluţie ce pare focusată pe preluarea controlului politic asupra conţinutului acestei arhive.  HG 410/2017 prevede că acea comisie de inventariere va fi compusă din 5 membri: doi de la Secretariatul General al Guvernului, doi de la Ministerul Justiţiei şi unul de la ANP. 

Toate aceste persoane care vor reinventaria arhivă ŞIPA sunt, aşadar, numite politic şi sub autoritate politică.  Conducerea Secretariatului General al Guvernului tocmai a fost schimbată, fapt ce se va reflectă implicit şi asupra comisiei de inventariere.  Este legitim, aşadar, să întrebăm nouă conducere a SGG cine din cadrul acestei instituţii, după publicarea HG 410/2017, a intrat în arhivă ŞIPA şi pe cine nouă conducere va delega să între mai departe în arhivă.  Toate aceste incertitudini confirmă încă o dată cât de lipsit de încredere este procesul de reinventariere al arhivei ŞIPA, iniţiat într-un mod atât de netransparent de ministrul justiţiei Tudorel Toader.  Pe scurt, în aceste momente de nebuloasă politică, o comisie formată numai din oameni numiţi politic şi sub autoritate politică, intră în arhivă ŞIPA şi au, implicit, acces necontrolat la informaţiile de acolo.  Cât timp HG 410/2017 este în vigoare va există mereu suspiciunea că decidenţii politici vor să folosească arhivă ŞIPA în interese proprii”, a scris Gîrbovan pe Facebook. 

Despre SIPA 

Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) a fost înfiinţat în anul 1997, prin transformarea în unitate de sine stătătoare a Serviciului Independent Operativ (SIO) aflat, anterior, în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări şi controla infracţiunile cu implicaţii majore din penitenciare, în mandatul lui Mircea Ionescu Quintus. Regulamentul de organizare şi funcţionare a SIPA a fost instituit prin două Ordine ale Ministrului Justiţiei, al căror conţinut nu este, însă, cunoscut.

În anul 1997, când ministru al Justitiei era Valeriu Stoica, SIPA a trecut, printr-un ordin al ministrului, în subordinea directă a ministrului Justiţiei, dorindu-se ca acest serviciu secret să se ocupe şi de protecţia magistraţilor. În aprilie 2004, printr-o altă Hotărâre de Guvern, SIPA a fost redenumită Direcţia Generală pentru Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), ulterior apărând, în spaţiul public, informaţii cărora instituţia ar fi fost implicată în cazuri de încălcare a drepturilor omului, cu precădere în sistemul penitenciar, precum şi în cazuri de influenţare a actului de justiţie. DGPA a fost obligată să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului.

În acest sens, DGPA a fost supusă unui audit realizat, în perioada 2004-2005, de o echipă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN). În urma acţiunii, experţii au constatat că nu ar fi existat reguli pentru diseminarea informaţiilor colectate de instituţie şi că fosta conducere ar fi încercat să obţină informaţii cu privire la implicarea unor magistraţi în acte de corupţie, depăşindu-şi, astfel, atribuţiile, explică judecătorul Dana Gîrbovan în revista Forumul Judecătorilor.

Citește TOATE știrile despre SIPA AICI