Social
Gestionarea emoțiilor, lupta zilnică a elevilor de gimnaziu. Categoriile care se confruntă cu efectele bullying-ului
Elev. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Doar 17% dintre elevii de gimnaziu au apelat la consilierul școlar pentru a discuta probleme personale, arată Raportul privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor, publicat recent de Ministerul Educației. Mai mult, datele arată că majoritatea elevilor nu se simt integrați, au stima de sine scăzută și întâmpină dificultăți în gestionarea emoțiilor.
Elevii de gimnaziu, în lupta cu emoțiile
Consilierii școlari, deși prezenți în majoritatea unităților, sunt insuficienți numeric comparativ cu nevoile de sprijin, au o vizibilitate redusă și sunt rar percepuți ca o resursă de sprijin de către elevi, mai arată raportul. Atunci când ajung în fața unui consilier, cei mai mulți dintre ei spun că „nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță”.
Analiza a fost realizată prin prisma proiectului „Politici și resurse pentru școli sigure și suportive”, finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul de Suport Tehnic și implementat de Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijin tehnic din partea UNICEF și în colaborare cu Comisia Europeană. La studiu au participat 1.871 de elevi – metodologia este detaliată mai jos în articol.
Elevi. Sursa foto: Freepik
Doar 17% au căutat sprijin
Deși 70% dintre elevi declară că au încredere în consilierul școlar, doar 17% au apelat efectiv la acesta pentru discuții individuale, arată studiul „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”. Aproape toți elevii (91%) știu că există un consilier în școala lor, conform analizei.
Raportul evaluează starea de bine și dezvoltarea abilităților sociale și emoționale ale elevilor de gimnaziu. Aproape jumătate dintre ei (46%) spun că nu pot apela cu ușurință la consilier atunci când au o zi proastă sau o problemă personală.
Dintre aceștia, 94% evită contactul, deși consilierul este prezent și cunoscut, ceea ce arată că există bariere legate de încredere, accesibilitate sau percepția asupra relevanței sprijinului oferit.
„Printre acestea se numără cerința legală de obținere a acordului scris al părinților pentru desfășurarea ședințelor de consiliere individuală – o condiție care, în unele cazuri, ar putea descuraja elevii, mai ales dacă aceștia nu doresc ca părinții lor să afle despre dificultățile personale pe care le întâmpină”, mai arată analiza.
Îndrumarea consiliului școlar, importantă pentru elevi. Percepția părinților
Unii părinți ar putea percepe cererea de sprijin psihologic drept un „eșec” personal, ceea ce poate descuraja elevii să apeleze la consilierul școlar.
Doar o mică parte dintre elevii care evită consilierea – aproximativ 6% – invocă motive obiective: 2% spun că nu există consilier în școala lor, iar 4% nu știu dacă există unul. Studiul mai arată că elevii tind să se adreseze altor cadre didactice, probabil mai implicate în activitățile lor zilnice, cum ar fi profesorul diriginte.
Analizele după gen și mediul de rezidență nu arată diferențe semnificative între elevii chestionați. În schimb, apartenența la grupuri speciale relevă o diferență notabilă: elevii cu dizabilități au apelat mai frecvent la consilierul școlar în ultimul an (39,58%), comparativ cu ceilalți elevi (16,35%).
„Elevii ajung frecvent la consilierul școlar nu doar pentru episoade de bullying, ci pentru că nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță”, mai arată reprezentanții Ministerului.
Elevii rromi, refugiați și cei cu CES, primii expuși la bullying
Specialiștii atrag atenția că sistemul educațional actual nu acordă suficientă importanță dimensiunii emoționale și relaționale a educației, ceea ce generează un mediu școlar nesigur din punct de vedere psihologic, în care elevii sunt expuși riscului de excludere, umilință și retragere.
„Elevii rromi, refugiați și cei cu CES, toate cele trei grupuri sunt supraexpuse la forme de bullying, auto-vătămare și excluziune, și au o probabilitate crescută de a manifesta comportamente de risc și dezechilibre emoționale persistente. Sprijinul real și perceput din partea școlii este insuficient, iar accesul la consiliere este limitat, fapt ce agravează riscurile de marginalizare pe termen lung”, mai arată analiza.
Cercetarea a folosit o metodologie mixtă, combinând chestionare standardizate aplicate la nivel național și metode calitative precum interviuri, focus grupuri, observații în clasă și jurnale ale elevilor. Au participat 1.871 de elevi, 103 profesori diriginți, părinți, consilieri, directori, cadre didactice și experți în educație și sănătate mintală.
