Andrei Niculescu, ziarist și comentator sportiv, a fost concediat de la Gazeta Sporturilor. El a aflat vestea concedieri înainte de Crăciun, însă nici acum nu cunoaște motivul.

Andrei Niculescu a fost concediat la două luni după ce Gazeta Sporturilor și-a încetat apariția pe hârtie, după aproape 100 de ani. Decizia a fost luată de patronatul publicației, compania Ringier, fără să comunice acest lucru și redacției. Numărul din 1 noiembrie 2023 a fost ultimul care a mai apărut pe hârtie. Decizia de a închide ediția tipărită a venit la o lună de la îndepărtarea redactorul-șef Cătălin Țepelin.

Conducerea Ringier a transmis un e-mail angajaților GSP în care le-a transmis motivele închiderii ediției tipărite a publicației. Aceștia invocă motivele comerciale, declinul vânzărilor, dar și creșterea costurilor cu tiparul.

În urma plecării lui Cătălin Țepelin din funcția de redactor-șef al Gazetei Sporturilor și a lui Cătălin Tolontan, coordonatorul editorial, conducerea redacției a fost schimbată.  Valul de concedieri a produs și tragedii. Bogdan Stamatoiu, redactor-șef adjunct al publicației Gazeta Sporturilor, a intrat cu mașina într-un stâlp, în afara Capitalei. Prima ipoteză luată în calcul de polițiști este cea a tentativei de sinucidere.

De ce a fost dat afară comentatorul sportiv?

Andrei Niculescu a postat pe pagina sa de Facebook, luni, 15 ianuarie, un comentariu în care a dezvăluit că a aflat vestea concedierii sale înainte de sărbători.

„Despărțirea de anul 2023 a adus și despărțirea mea de Gazeta Sporturilor. A picat sarcina anunțului pe o colegă de la HR, cu care mă știu de 25 de ani, acesta fiind, probabil, ghinionul ei, că niciodată nu-i plăcut să dai vești de genul ăsta înaintea Sărbătorilor”.

Jurnalistul mai scrie că nu cunoaște motivul concedierii sale, însă mai spune că nu este interesat. De altfel, Andrei Niculescu își exprimă recunoștința pentru colaborarea cu publicația Gazeta Sporturilor.

„Decizia a fost a lor, habar n-am a cui, că nu mi s-a spus, la fel cum nu mi s-a oferit nici vreun motiv. Chit că relația mea cu Gazeta însemna un singur articol pe săptămână, duminica (inițial pentru ediția tipărită de luni), nu vreau să fiu ipocrit și să zic că nu-mi pasă. Îmi pasă, pentru că Gazeta Sporturilor a însemnat mult pentru mine (cu bune și rele, dar din rele ai doar de învățat).... În special pe Ovidiu Ioanițoaia, căruia îi datorez enorm și care nu merită să treacă prin așa ceva după câte a făcut pentru presa noastră”.

El adaugă că nu vrea să facă din concedierea sa un subiect de dezbatere în presă și nici în social media.

„N-a fost neapărat intenția mea să fac vreo discuție pe tema asta, că eu mai lipseam s-o fac după câte li s-au întâmplat unora de acolo, dar am primit mesaje care mă întrebau ce și cum și de ce nu mai apar texte de-ale mele, astfel că fac aici lămuririle necesare. Și pun punct ...Am oprit comentariile fiindcă, așa cum am zis, n-a fost intenția mea să creez vreo dezbatere”.

 

Andrei Niculescu - comentator sportiv, jurnalist și creator digital de conținut

Andrei Niculescu este în prezent creator digital și lucrează la Digi Sport ca moderatorul emisiunii „Fotbal European”. Ca jurnalist sportiv, este în branșă din anul 1994, înainte de Campionatul Mondial din America. Ca absolvent al Universității din București, el a lucrat la publicația Sportul Românesc, a fost șef Departament Fotbal Internațional la ProSport, șef Departament Fotbal Internațional la Gazeta Sporturilor-GSP, la Sport Klub și a fost corespondent la MARCA și a scris pentru O Jogo.  A  acoperit două Campionate Mondiale, trei Campionate Europene, șapte finale de Liga Campionilor. Andrei Niculescu  are un blog personal unde publică știri sportive și opinii personale.  El povestește că a  ajuns ziarist din întâmplare, mai mult din dorința de a găsi o modalitate de a merge la meciuri fără să plătească bilet de intrare. El este un susținător puternic al presei scrise.

„Am reușit ceea ce mi-am propus atunci. Din 1994 nu am mai plătit un bilet de intrare la un meci de fotbal. Dar tot de atunci mi-am legat viața de o meserie tare frumoasă, poate cea mai frumoasă, care mi-a adus, ca orice meserie, deopotrivă momente frumoase și momente mai puțin frumoase. Pentru asta trebuie să-i mulțumesc lui Ovidiu Ioanițoaia, cel care a crezut în mine și m-a convins să încerc, deși la vremea respectivă nu scrisesem nici măcar o carte poștală (...).  Am scris cronica singurei finale europene pe care a găzduit-o România (...) Acum nu pot decît sper că moartea presei tipărite, anunțată de mulți, are aceleași șanse de îndeplinire ca și sfîrșitul lumii prognozat de mayași”.