Pana la ora actuala au fost descoperite gauri negre cu masa de zeci de ori cea a Soarelui, sau cu masa de milioane sau chiar si miliarde de ori cea a astrului nostru. Gaurile negre care au generat undele gravitationale masurate de antenele LIGO si VIRGO au masa de circa 20-30 de ori cea a Soarelui  si, atunci cand formeaza sisteme binare, aceste gauri negre in dansul ametitor una in jurul celeilalte emit unde gravitationale pierzand energie, ceea ce intr-un final duce la contopirea lor intr-o unica gaura neagra. In centrul multor galaxii, inclusiv a noastra, exista insa gauri negre enorme, cu masa de milioane de ori cea a Soarelui: este inca un mister mecanismul care a generat acesti monstri cosmici.

Cat de mica insa poate sa fie o gaura neagra? Un studiu recent, publicat in revista Science, relateaza despre descoperirea unui obiect misterios, care ar putea sa fie cea mai mica gaura neagra descoperita pana acum.

Astronomii, din care face parte un grup condus de Todd Thompson de la Ohio University, au studiat sute de mii de stele, analizand datele obtinute de Apogee (Apache Point Observatory Galactic Evolution Experiment), dar si cu alte telescoape (Asas-Sn, Gaia), studiind lumina emisa de aceste stele si posibilele mici variatii ale acesteia. Practic, daca o stea face parte dintr-un sistem binar, adica daca pe langa steaua vizibila exista un alt obiect invizibil, fiecare orbitand in jurul centrului de masa comun, lumina stelei vizibile prezinta variatiuni de „culoare” (ale spectrului luminos), in care se alterneaza deplasari ale spectrului spre rosu (cand steaua se indeparteaza fata de noi) cu deplasari spre albastru (cand steaua se misca inspre noi): un efect asemanator efectului Doppler – cel care face ca sunetul unei ambulante sa fie mai acut sau mai grav in functie de miscarea acesteia fata de noi.

Cu aceasta metoda grupul de astronomi a descoperit la circa 10.000 de ani lumina fata de noi, in constelatia Vizitiul (în limbaj de specialitate Auriga), o stea cu masa de circa trei ori mai mare ca cea a Soarelui care face parte dintr-un sistem binar impreuna cu un obiect care nu se vede si care are o masa in jur de 3.3 ori mai mare ca cea a Soarelui. Perioada de rotatie este de circa 83 de zile.

Ce anume este obiectul misterios si cat de siguri sunt astronomii asupra masei acestuia? Astonomii sustin ca cel mai probabil este vorba despre o gaura neagra care ar putea sa aiba masa intre 3 si 6 ori cea a Soarelui. Ar fi un adevarat record – o gaura neagra foarte mica relativ la cele cunoscute. O astfel de gaura neagra ar fi putut lua nastere in urma exploziei unei stele masive care ar fi lasat in urma la inceput o stea de neutroni, care a consumat materia  emisa in urma exploziei devenind o gaura neagra.

Si mai interesant ar fi insa scenariul unei stele de neutroni, care ar putea sa aiba masa intre 2.5 si 2.6 ori cea a Soarelui – o astfel de stea de neutroni conform multor teorii (nu toate insa) nici nu ar putea exista, fiind prea „grea”!

Ba mai mult, in galaxia noastra ar putea exista multe milioane de astfel de obiecte nedescoperita pana la ora actuala.

Cosmosul e plin de mistere si obiecte minunate – cel nou descoperit este desigur o minunatie cosmica: cea mai mica gaura neagra de pana acum sau cea mai mare stea de neutroni!

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

Te-ar putea interesa și: