Este evident că Europa nu își poate asuma o soluție eficientă pentru valul uriaș de refugiați care vine din Turcia. Ungaria și-a protejat frontiera și interesele naționale prin gardul din sârmă ghimpată, o soluție criticată vehement în Europa. Este însă o soluție strict necsară pentru limitarea riscurilor uriașe de securitate.

Câteva dintre țările care au criticat decizia Ungariei, crezând că pot gestiona altfel situația, au ajuns urgent la concluzia maghiarilor: nu au cum să gestioneze eficient această problemă. Când au izbucnit primele ciocniri de la granița Ungariei și Serbiei, oficialii din Croația s-au oferit să ajute refugiații să treacă mai departe către Germania. După 48 de ore, când s-au confruntat cu miile de musulmani care au pornit către țara lor, oficialii croați au cedat. Trupe de menținere a ordinii publice au fost mobilizate la punctele de trecere a frontierei și s-a ajuns chiar la violențe.

Momentan, valurile de refugiați nu au ajuns la frontiera României cu Serbia, dar e doar o problemă de timp ca asta să se întâmple. Mii de persoane pleacă în grupuri uriașe din Turcia, pe traseul care duce către granița maghiară sau pe alte trasee, prin Bulgaria. Au apărut și primele știri despre garduri pe care Bulgaria le construiește la granița cu Turcia. Devine tot mai evident că, dacă Ungaria și Croația își sigilează frontierele, România rămâne singura opțiune pentru refugiați. Ungaria știe acest lucru și de aceea a început să-și extindă gardul și pe frontiera cu România.

Autoritățile din țara noastră anunță că sunt dotate cu echipamente de termo-viziune și că au adus corturi aproape de frontiera cu Serbia. Poliția de Frontieră și-a suplimentat forțele, dar nu se iau alte măsuri care să poată să stopeze eventuale grupuri mari care ar vrea să treacă frontiera. Adevărul simplu, vizibil la frontiera Ungariei cu Serbia și Croația, este că în fața unui număr foarte mare de persoane, metodele cu care s-a protejat până acum granița sunt ineficiente.

Dacă nu vrea să găzduiască pe propriul teritoriu zeci de mii de refugiați care dau buzna în România pe câmp, din Serbia, țara noastră va trebui să recurgă la metodele pe care deja le aplică Ungaria și Bulgaria.

Accesul necontrolat pe teritoriul României al unui mare număr de persoane reprezintă un risc uriaș de securitate națională. Oficialii guvernamentali din Liban au atras atenția de săptămâna trecută că ISIS a recrutat militanți în taberele de refugiați și nimeni nu știe câți dintre cei atrași de partea teroriștilor sunt printre miile de imigranți care fug de ororile războiului din Siria.

Pentru cei care caută refugiu este o dramă înfiorătoare. Au fost alungați din casele lor de teroriștii Statului Islamic și tot din cauza ISIS sunt priviți cu teamă în Europa. Nimeni nu-i mai vrea, pentru că nimeni nu poate garanta că valul acesta uriaș de migranți nu este un cal troian folosit de dezaxații care vor să mute în Europa războiul din Siria.

Viktor Orban a fost dur criticat pentru gardul construit la frontieră, dar adevărul este că măsura e una necesară pentru a evita accesul necontrolat pe teritoriul național și al Uniunii Europene. Înainte de a se pune problema cazării și integrării refugiaților, trebuie găsită soluția cea mai eficientă pentru înregistrarea lor și depistarea eventualilor teroriști. Așa ceva nu se poate face cu grupuri care trec necontrolat granițele, pe unde apucă.

Este o lecție pe care o știu cele mai puternice democrații ale lumii. Statele Unite au construit un gard la granița cu Mexic pentru a putea controla eficient și strict circulația persoanelor între cele două țări. La fel a procedat și Israel, pentru a limita accesul teroriștilor pe propriul teritoriu.

România ar face bine să lase exercițiile de imagine și să gândească un sistem similar care să etanșeizeze frontiera cu Serbia. Avem marele noroc că Dunărea ne păzește hotarele pe o distanță foarte mare, dar există o porțiune importantă care trebuie sigilată. Indiferent de numărul în care îi vom găzdui, trebuie să ne asigurăm că niciun refugiat nu intră în România pe alte căi decât cele controlate strict de autorități, care pot garanta identificarea și eliminarea riscurilor.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.


 
 


Blog: ”Libertatea cuvântului ne aparţine nouă şi nimic nu poate să o îngrădească, dacă noi nu vrem asta”

Facebook: pagina publică

Humanitas: pagina de autor

Video: pagina de Youtube

Google+: pagina personală

 
 

Citiţi mai multe:


 


Participă, alături de cititorii din comunitatea evz.ro, la dezbatere.

Primul SITE DE ȘTIRI din România în care TU esti PARTENER egal cu JURNALIȘTII

Jurnaliştii şi cititorii, parteneri egali



Vezi mai jos opiniile cititorilor despre acest editorial și comentariile pe tema propusă dezbaterii și SPUNE ȘI TU ce părere ai!