Furia de scurtă durată poate afecta grav funcția vaselor de sânge

Furia de scurtă durată poate afecta grav funcția vaselor de sânge

Un nou studiu publicat în Journal of the American Heart Association a descoperit că un scurt episod de furie declanșat de amintirea unor experiențe din trecut poate avea un impact negativ asupra capacității vaselor de sânge de a se relaxa, ceea ce este esențial pentru o bună circulație a sângelui. Cercetări anterioare au constatat că afectarea capacității vaselor de sânge de a se relaxa poate crește riscul de a dezvolta ateroscleroză, care, la rândul său, poate crește riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral.

În acest studiu, cercetătorii au investigat dacă emoțiile negative - furia, tristețea și anxietatea - pot avea un impact negativ asupra funcției vaselor de sânge în comparație cu o emoție neutră.

Furia poate duce la AVC

Cei 280 de adulți din cadrul studiului au fost repartizați aleatoriu la una dintre cele patru sarcini emoționale timp de 8 minute: rememorarea unei amintiri personale care i-a înfuriat; rememorarea unei amintiri personale de anxietate; citirea unei serii de propoziții deprimante care a evocat tristețea; sau numărarea repetată până la 100 pentru a induce o stare neutră din punct de vedere emoțional.

Analiza a constatat că sarcinile care au reamintit evenimente din trecut care au provocat furie au dus la o afectare a dilatării vaselor de sânge, de la zero la 40 de minute după sarcină. Afectarea nu a mai fost prezentă după marcajul de 40 de minute. Nu au existat modificări semnificative din punct de vedere statistic ale căptușelii vaselor de sânge ale participanților la niciun moment după ce au experimentat sarcinile emoționale de anxietate și tristețe.

Investigarea legăturilor care stau la baza relației dintre furie și disfuncția vaselor de sânge poate ajuta la identificarea unor ținte de intervenție eficiente pentru persoanele cu risc crescut de evenimente cardiovasculare. Potrivit unei declarații științifice din 2021 a Asociației Americane a Inimii, „Psychological Health, Well-Being, and the Mind-Heart-Body Connection” (Sănătatea psihologică, starea de bine și conexiunea minte-inimă-corp), bunăstarea mentală poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra sănătății unei persoane și a factorilor de risc pentru boli de inimă și accidente vasculare cerebrale.

Ce date mai arată studiul

Studiul PUME (Putative Mechanisms Underlying Myocardial Infarction onset and Emotions) este un studiu experimental controlat și randomizat, desfășurat în perioada august 2013 - mai 2017. Participanții au fost recrutați din comunitatea din jurul Centrului Medical Irving al Universității Columbia din New York, cu vârsta de 18 ani sau mai mult și sănătoși. Sănătatea vaselor de sânge ale participanților a fost evaluată înainte și după îndeplinirea sarcinilor emoționale cu ajutorul unor sonde de deget care detectează modificările fluxului sanguin în artere.

sursa: medicalxpress.com

 

Ne puteți urmări și pe Google News