La 27 de ani, în 1583, Mihai s-a căsătorit cu doamna Stanca.

Era deja foarte bogat, stăpânind peste 44 de sate, în vreme ce majoritatea  boierilor aveau maxim 12.

Căsătoria l-a ajutat să fie și mai puternic, dar doamna Stanca nu prea avea motive să fie fericită.

„Nu se poate sa fi fost o femeie fericită.

Căci, oricât am dori ca femeile acelea să fi avut suflete de oţel şi inimi împietrite în dureri, nu putem crede că jupânesele şi Doamnele române vedeau cu inima bună pe bărbaţii lor stând mai mult în lagăre decât în iatacuri, şi când se întorceau acasă, mai mult în iatacurile ţiitoarelor decât în ale lor”, scrie Constantin Gane în „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.

Cu doamna Stanca, Mihai Viteazul a avut doi copii: Florica şi Nicolae.

Dintr-o relație cu Tudora din Târgşor, voievodul a mai avut o fată, Marula, născută în 1599, pe care a recunoscut-o și i-a lăsat moștenire printr-un hrisov mai multe sate.

În oastea sa, la 1599, era un căpitan numit Ioan Norocea.

Când a intrat triumfător în cetatea Alba Iulia, a întâlnit-o pe fiica căpitanului Norocea și a Stanei, Velica, nepoata Doamnei Chiajna şi a lui Mircea Ciobanul.

Velica era măritată cu italianul Fabio Genga, favorit al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory.

Frumoasa blondă juca rolul de translator al lui Mihai.

Amorul lor a devenit rapid faimos în toată Europa.

Un diplomat străin, în trecere prin Alba Iulia, nota pe 15 martie 1600:

„Toate afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care Domnul se ţine în ştiinţă tuturora şi până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsă de moarte soţului ei să nu aibă a face cu dânsa”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric