„Fronturile energetice” din Mediterana de Est

„Fronturile energetice” din Mediterana de EstSursă: Octavian Macovetchi | Dreamstime.com

Există multe elemente de legătură între războiul din Ucraina și ceea ce se întâmplă în sud-estul Europei și în estul Mediteranei, susțin experți ai unor organizații importante, cum ar fi Ian Lesser, vicepreședinte și șef al biroului de la Bruxelles al US German Marshall Fund (GMF), Mark Pierini, senior fellow la Carnegie Europe, și Kemal Kirişci, analist politic la Brookings Institution din Washington.

„Există o tendință de a presupune că ceea ce se întâmplă în Ucraina cu Rusia este deconectat de ceea ce se întâmplă în sud-estul Europei și în estul Mediteranei, deși există multe elemente de legătură, care se întind din Africa și Orientul Mijlociu până în estul Mediteranei. Problema poate fi văzută din mai multe unghiuri. Din punct de vedere al Greciei, problema este legată de politica Turciei, relația Turciei cu Rusia și Occidentul și impactul asupra stabilității în estul Mediteranei și în Marea Egee”, subliniază Ian Lesser.

„Turcia ajută militar Ucraina, dar are o relație ambivalentă cu Rusia. Are o relație economică puternică cu Moscova și vrea să apară ca un mediator între Rusia și Occident. Pe de altă parte, Turcia este expusă riscului ca ceva să meargă prost cu Rusia în estul Mediteranei și, cel mai probabil, în Siria”, explică politologul american.

Lesser vede, de asemenea, o legătură între războiul ucrainean și chestiunile legate de apărare. „Există dimensiunea proliferării dronelor. Războiul din Ucraina a dovedit utilitatea acestor sisteme și a dat un impuls industriei de apărare a Turciei, care aprovizionează Ucraina”.

În ceea ce privește relațiile greco-turce: „Nu cred că războiul ucrainean a înrăutățit relațiile greco-turce, acestea se înrăutățiseră deja cu mult timp înainte. Însă dimensiunea energetică a fost influențată de război, punându-se accent pe proiectele energetice din estul Mediteranei, care ar putea fi în beneficiul țărilor din regiune, Turcia, Grecia, Cipru, Liban, Israel, Egipt. Întrebarea este dacă acest lucru va duce la o mai mare cooperare în regiune sau la mai multe tensiuni. Este unul dintre motivele pentru care SUA devin din nou mai active în regiune în plan diplomatic și mai ales în sectorul energetic”, consideră Lesser.

Mark Pierini: „Un succes pentru Moscova”

În opinia lui Mark Pierini de la Carnegie Europe, care a fost ambasador al UE în Turcia, „poziția Turciei în Mediterana de Est, atât în ​​ceea ce privește frontierele maritime, cât și drepturile de explorare, rămâne neschimbată. În starea actuală, această politică este utilă Rusiei, în sensul că produce tensiuni între două țări NATO, Grecia și Turcia. Un alt factor strategic este că, prin vânzarea în 2019 de către Rusia a sistemelor de rachete S-400 către Turcia și excluderea Turciei de către SUA în 2020 din programul stealth referitor la avioanele de luptă F35, Rusia a reușit, în fapt, să înghețe desfășurarea unor forțe moderne NATO la granița sa de sud cu Alianța Atlantică. Dacă privim retrospectiv, în contextul invadării Ucrainei, acesta este un avantaj strategic uriaș”.

Kemal Kirişci: „Erdogan vrea ca Turcia să fie un centru energetic”

În opinia lui Kemal Kirișci de la Brookings, „într-adevăr, există o legătură între războiul ucrainean și estul Mediteranei. UE vrea să elimine dependența de energia rusă, sub orice formă, petrol sau gaze naturale. Acest lucru a sporit în mod inevitabil importanța energetică a Mediteranei de Est, dar și a Asiei Centrale”. În ceea ce privește politica externă a lui Erdogan, analistul politic arată că „președintele turc încearcă să construiască legături cu vecinii săi din regiunea Mediteranei de Est și Orientul Mijlociu, cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, iar acum caută să facă schimb de strângeri de mână cu Assad din Siria ca și cu El-Sisi din Egipt, pentru că are nevoie de banii lor și comerțul cu aceștia. În plus, există motivele legate de Mediterana de Est și în principal de energie. Erdogan încearcă să găsească o modalitate prin care Turcia să devină un hub energetic sau să obțină beneficii de pe urma resurselor energetice ale Mediteranei de Est. Dar dilema acolo o reprezintă Cipru și Grecia”, notează tovima.gr

(Traducerea Rador)