Fraudă de 18,4 milioane lei în domeniul reciclării, identificată de ANAF. Unde au dispărut banii

Fraudă de 18,4 milioane lei în domeniul reciclării, identificată de ANAF. Unde au dispărut baniiSursă foto: Captură de ecran Youtube

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (ANAF) anunţă că a identificat o fraudă de peste 18 milioane lei în domeniul reciclării de ambalaje, în urma unui control la o firmă din Bucureşti.

Fraudă fiscală de amploare: peste 18 milioane lei prejudiciu identificat de ANAF

Potrivi inspectorilor ANAF, prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la 18,41 milioane de lei, reprezentând impozit pe profit şi TVA sustrase de la plată prin utilizarea unui circuit fictiv de tranzacţii comerciale, prin introducerea în evidenţele contabile de facturi fictive emise de o reţea formată din nouă societăţi fără activitate economică reală.

În urma unor analize complexe de risc fiscal și a unor acțiuni de control desfășurate de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală din ANAF, a fost descoperit un mecanism de fraudare a bugetului de stat utilizat de o societate comercială din București, activă în domeniul colectării, reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje.

„În perioada 2023–2025, societatea verificată a încasat peste 53,25 milioane de lei de la diverși beneficiari pentru servicii care păreau legitime de colectare și reciclare a deșeurilor. Verificările antifraudă au arătat însă că, pe parcursul anului 2025, operatorul economic a introdus în evidențele contabile facturi fictive emise de o rețea formată din nouă societăți fără activitate economică reală, cu scopul de a reduce obligațiile fiscale și de a deduce nelegal cheltuieli și TVA, inclusiv prin aplicarea necorespunzătoare a mecanismului taxării inverse”, se arată în comunicatul ANAF.

Rețea de firme fără activitate reală și documente fictive

Societățile implicate în acest circuit funcționau exclusiv în relație cu beneficiarul verificat, iar șase dintre ele au fost înființate în 2024 și declarate inactive în anul următor. Aceste entități au fost folosite pentru emiterea de facturi aferente unor operațiuni inexistente, respectiv achiziții de deșeuri și prestări de servicii precum sortarea sau dezmembrarea.

frauda, coruptie

ANAF. Fraudă, coruptie / sursa foto: dreamstime.com

Inspectorii antifraudă au stabilit că firmele respective nu dispuneau de infrastructura minimă necesară desfășurării activităților declarate: nu aveau angajați, nu funcționau la sediile declarate, unele nu dețineau conturi bancare, iar logistica materială și umană lipsea complet.

„Totodată, documentele prezentate pentru justificarea activităților conțineau numeroase elemente de fals, inclusiv procese-verbale și evidențe privind servicii atribuite unor persoane care nu au avut niciodată raporturi de muncă cu societățile implicate”, mai transmite ANAF.

Controlul antifraudă a mai evidențiat lipsa documentelor tehnice obligatorii privind procesarea deșeurilor, diferențe semnificative între cantitățile de deșeuri intrate și cele procesate, precum și inexistența echipamentelor și aplicațiilor informatice necesare activităților declarate.

Utilizarea fondurilor și achiziții de lux

Sumele obținute prin acest mecanism fraudulos au fost folosite inclusiv în interes personal de către administratorii societății. Peste 2 milioane de lei au fost retrași în numerar sau utilizați pentru cheltuieli personale, iar o parte importantă din prejudiciu, 10.437.600 de lei transferați în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare, a fost disimulată prin retrageri succesive realizate prin conturi aparținând unor persoane fizice.

De asemenea, verificările au identificat achiziția unui autoturism de lux în valoare de 487.500 de euro, cumpărat din fonduri provenite din activitatea ilicită.  Pentru recuperarea prejudiciului și pentru a preveni sustragerea de la executarea obligațiilor fiscale, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra patrimoniului societății, înainte de finalizarea controlului, vizând un teren intravilan de 1.065 mp situat în București, două autoturisme și conturile bancare ale firmei.

Având în vedere constatările, Direcția Generală Antifraudă Fiscală urmează să sesizeze organele de urmărire penală competente.  Direcția Generală Antifraudă Fiscală continuă monitorizarea permanentă a domeniilor cu risc fiscal ridicat și desfășoară acțiuni susținute pentru prevenirea, identificarea și sancționarea faptelor de evaziune fiscală și fraudă financiară, cu scopul protejării intereselor bugetare ale statului și asigurării unui climat concurențial corect.

Ne puteți urmări și pe Google News