Proteste tensionate au fost recent organizate de activiști pro-turci ca răspuns la mitingurile armenilor din Franța. Printre acești manifestanți, au fost prezenți membri ai organizației „Lupii gri”, grupare legată de MHP, partidul ultranaționalist turc, un aliat al președintelui Recep Tayyip Erdogan.
După o bătaie pe autostrada A7 și o demonstrație la Décines-Charpieu, lângă Lyon, Dijon a fost scena unei noi provocări a extremiștilor turci, joi, la câteva ore după atacul terorist asupra bazilicii Notre-Dame de l'Assomption, din Nisa, soldat cu trei morți.
Numeroase videoclipuri postate pe rețelele de socializare arată sute de turci care merg pe străzile din Dijon, cu o atitudine agresivă, strigând „Allah Akbar”, înainte de a fi dispersați de forțele de ordine.
Aceste manifestații milităroase și provocatoare au vizat în principal comunitatea armeană, din cauza conflictului dintre Erevan și Baku, pe care Turcia îl susține, în regiunea Nagorno-Karabah. Tensiunile diplomatice recente dintre Franța lui Macron și președintele turc Recep Tayyip Erdogan ar fi putut, de asemenea, să fi alimentat furia acestor activiști xenofobi și anti-europeni din Franța.
De la extrema dreaptă la extrema stângă, clasa politică franceză a condamnat în unanimitate aceste noi demonstrații precum primarul socialist din Dijon, François Rebsamen.
Într-o declarație, Consiliul de coordonare a organizațiilor armene din Franța (CCAF) și-a exprimat indignarea față de o „vânătoare de armeni” începută de „câteva sute” de Lupi gri.
Un trecut violent
Creată la sfârșitul anilor 1960 de colonelul Alparslan Türkes, „Lupii gri” sunt la origine aripa paramilitară a MHP, un partid neofascist și ultra-naționalist. Sunt cunoscuți pentru acțiunile lor violente din anii 1970, în plin Război Rece, împotriva intelectualilor și a mișcărilor comuniste și de extremă stânga.
În 1981, unul dintre membrii săi a încercat să-l asasineze pe Papa Ioan Paul al II-lea în Piața Sf. Petru din Vatican.
„În anii ’90, „Lupii gri” au fost asociați cu statul profund din Turcia: rețele clandestine care s-au infiltrat în aparatul de stat reunind activiști de extremă dreapta, foști soldați și membri ai mafiei”, a spus Didier Biillon, director adjunct al Institutului pentru Relații Internaționale și Strategice (IRIS), un think-tank francez.
Astăzi, „Lupii gri” sunt o organizație legală în Turcia. Ei pot fi asimilați „mai mult sau mai puțin cu o asociație de tineret legată de MHP, partidul de extremă dreapta aliat cu AKP”, explică Elise Massicard, cercetător la Sciences Po, scrie France 24.
Dacă „Lupii gri” nu mai pot fi numiți o organizație paramilitară, trecutul lor violent nu s-a terminat total. „Când este de făcut o muncă murdară sau trebuie să arăți mușchii, ei sunt cei care se află în prim plan”, asigură Elise Massicard.
Bine implantați în Austria și Germania, „Lupii gri” sunt mult mai puțini în Franța, în ciuda prezenței unui nucleu dur în regiunea Lyon.
„Rămâne un grup capabil, în special într-o perioadă de tensiune extremă, să reunească câțiva tineri radicalizați care vor să lupte cu Franța”, a subliniat Didier Biillon.
„Incitare la ură”
Nu este prima dată când se vorbește despre „Lupii gri” în Franța. Deja, în iulie anul trecut, o echipă de tineri franco-turci a ieșit în evidență în ciocniri în timpul unei demonstrații pro-armene la Décines, în suburbiile din Lyon.
În urma acestor evenimente, un extremist pro-turc, Ahmet Cetin, a fost judecat la mijlocul lunii septembrie la Bourg-en-Bresse pentru „incitare la ură”. În speță, unb material video văzut de peste 13.000 de ori: „Să-mi dea guvernul (turc) îmi dă o armă și 2.000 de euro și voi face ce este de făcut oriunde în Franța”, a spus el, subliniind că „în Marsilia sunt „prea mulți membri pro-PKK, prea mulți armeni”.
Ahmet Cetin, care ocupa funcții naționale în Consiliul pentru Justiție, Egalitate și Pace (Cojep), un ONG islamist turc, a negat în timpul procesului său că ar fi aparținut „Lupilor gri”.
În umbra puterii
„Există o reapariție a activismului de către naționaliștii turci în Franța. Acest lucru poate fi legat de faptul că MHP se află în coaliția de guvernare la putere din 2018. Înainte, situația era probabil mai puțin promițătoare”, analizează Elise Massicard.
Potrivit cercetătorului, este puțin probabil ca „Lupii gri” să fie direct instrumentalizați de la Ankara, contrar afirmațiilor unor oficiali ai comunității armene, deoarece „Erdogan are deja mai multe canale oficiale de influență în Franța”.
Unul dintre principalii vectori ai acestei influențe este Ditib, acronim pentru Uniunea Turco-Islamică a Afacerilor Religioase, o administrație aflată sub autoritatea președintelui Erdogan, care gestionează lăcașurile de cult din străinătate. „Există un activism foarte puternic din acest punct de vedere și bugetul său a crescut mult sub Recep Erdogan”.
„Cu toate acestea, nu este imposibil să existe o formă de toleranță din partea puterii pentru acțiunile „Lupilor gri”. Erdogan își asumă o strategie de tensiune, astfel încât să poată fi tolerată, chiar încurajată discret”.
Foto: ahvalnews