Evenimentul Zilei > Actualitate > Fotografiile digitale sau banalizarea fotografiei
Fotografiile digitale sau banalizarea fotografiei

Fotografiile digitale sau banalizarea fotografiei

În timp ce amatorii au trecut de partea aparatelor digitale, fotografii profesionişti consideră că nici cel mai performant aparat modern nu poate înlocui farmecul imaginilor scoase de pe film.

Fotografia digitală a început să câştige clar teren în urmă cu aproape un deceniu, reuşind acum să o domine pe cea făcută pe film. Tehnologia imaginii digitale s-a dezvoltat într-un ritm ameţitor aşa încât acum un aparat digital cu performanţe mai modeste poate fi cumpărat la 200 de lei, iar majoritatea telefoanelor mobile deţin şi câte un miniaparat foto încorporat.

Digitalizarea fotografiei face parte însă din schimbarea stilului de viaţă al românului şi contribuie, într-o oarecare măsură, la superficializarea relaţiei sale cu imaginile ce ar trebui să-i servească drept amintiri.

Fotografii după ureche

Pilu Găină, unul dintre cei mai vechi fotografi profesionişti din Hunedoara, consideră că digitalizarea imaginii înseamnă îndeplinirea dezideratului exprimat cu un secol în urmă de George Eastman (fondatorul Kodak), de a aduce fotografia color absolut în fiecare casă de pe mapamond. În acelaşi timp însă, el crede că digitalizarea înseamnă şi manelizarea fotografiei.

„Sunt avantaje şi dezavantaje ale fotografiei digitale. Pentru publicul larg sunt mult mai uşor şi mai ieftin de făcut. Totuşi, la un individ care face poze fără să fi învăţat de la cineva ABC-ul fotografiei, găseşti câteva imagini bune doar dacă vei căuta în câteva mii de fotografii, şi acelea sunt scoase bine doar din întâmplare. E vorba de cadru, de urmărirea unei linii, de luminozitate. În plus, sunt o grămadă de posesori de aparate digitale care nu ştiu să le seteze cum trebuie. Avem de-a face oarecum cu o manelizare a fotografiei, din punct de vedere artistic. Toţi fac fotografii cum îi taie capul, fără să respecte nicio regulă elementară a artei fotografice. Asta şi pentru că nu mai sunt condiţionaţi de cele 36 de poziţii ale unui film foto”, explică fotograful hunedorean.

Accidentele tehnologiei

Pilu Găină adaugă că situaţia e echilibrată în favoarea fotografiei pe hârtie de nesiguranţa mediilor de stocare a imaginii digitale. El povesteşte că un inginer IT a rămas, în urma unui accident suferit de computerul personal, fără toate fotografiile făcute fiicei sale până la vârsta de 5 ani. Apoi, este deja celebru cazul exploratoarei Uca Marinescu, căreia i-a fost furat laptopul şi, implicit, fotografiile realizate în expediţii.

„Eu am lucrat şi cu fotografii vechi de 100 de ani şi mai bine. Le-am restaurat cu ajutorul tehnologiei digitale (asta ca plus pentru tehnologia digitală). Acele poze încă le mai poţi lua în mână. Le poţi înrăma sau pune într-un album. Nu prea cred eu că un CD sau un DVD cu poze făcut astăzi o să mai poată fi deschis peste 100 de ani. Sunt mulţi care trăiesc cu impresia că fotografia digitală nu se poate pune pe hârtie. Sunt unii care şi le imprimă acasă, pe aşa-zisa «hârtie foto», iar după un an deja respectivele poze îşi pierd din culori. Ca să nu se trezească peste cinci sau zece ani că nu mai au poze, i-aş îndemna pe tineri să-şi selecteze imaginile importante şi să şi le printeze. Cei în vârstă sunt încă adepţii albumelor clasice. Vin la noi cu câte un CD, cu un card de memorie, le printăm şi apoi le pun într-un album”, conchide fotograful Pilu Găină.

ÎN URMĂ CU 10 ANI

„Aveam în lucru peste 100 de filme”

Radu Stoica, un alt fotograf hunedorean cu zeci de ani de experienţă, spune că tranziţia de la fotografia pe film la cea digitală a durat în jur de 15 ani. „La începutul anilor ’90 au apărut acele aparate de unică folosinţă, cu film. Lumea venea la fotograf doar cu filmul la developat, după care fiecare îşi alegea câteva poze pe care le dorea listate.

A fost prima „lovitură” pentru fotografii profesionişti. Imediat după 2000 au apărut şi aparatele digitale, care s-au dezvoltat într-un ritm ameţitor. Dintre profesionişti, cine nu a reuşit atunci să se adapteze, să înveţe să lucreze şi cu imaginea digitală, nu a rezistat. Ieftinirea aparatelor digitale a însemnat o altă lovitură pentru breasla fotografilor.

De câţiva ani, nu se mai vând nici măcar acestea, pentru că majoritatea preferă un telefon cu cameră foto-video. Asta cu toate că, atâta vreme cât un telefon nu va avea o lentilă la fel de mare şi de bună ca a unui aparat foto, nu va reuşi nici fotografii de aceeaşi calitate”, explică Radu Stoica. Astfel, printerele comandate pe bani grei în oraşele mici aproape că şomează.

„Acum vreo 10 ani, erau zile-n care aveam în lucru peste 100 de filme foto, mai ales după vacanţele de vară şi după sărbători. Într- o zi, am ajuns acasă cu răni în tălpi, atât a trebuit să stau în picioare. Am încercat să ne adaptăm, să aducem spre vânzare aparate digitale, dar vânzarea lor a căzut drastic după ce au apărut telefoanele cu cameră. În ultimii ani, 85% din comenzile pe care le mai avem pentru listare sunt fotografii digitale şi doar 15% pe film. Sunt zile la rând când nu vine nimeni cu un film clasic pentru developare. Eu cred că fotografia digitală încă nu a egalat calitatea şi farmecul celei clasice”, spune Mirela Popa, proprietara unui atelier  situat în centrul Hunedoarei.


PROBLEME. Laboratoarele foto au din ce în ce mai puţini clienţi

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News