Sloiurile sfârămate seamănă cu o mie de dinţi uriaşi, cu vârfurile spre cer. Oamenilor le frică să nu se-adune într-un cot şi Dunărea să reverse. Bătrânii îşi amintesc cum în 1962 au spart gheaţa cu tunurile şi tot n-au scăpat de inundaţii
Vremea din ce în ce mai caldă, topirea gheţurilor şi deplasarea sloiurilor pe Dunăre, sunt privite cu îngrijorare de autorităţile constănţene, riverane fluviului. S-au constituit celule de criză, „pentru eliminarea riscurilor de inundaţii”, dar oamenii Dunării stau tot la mila lui Dumnezeu. Dacă de la Călăraşi spre Cernavodă circulaţia fluvială s-a reluat cât de cât, braţul ocolitor, care trece prin comuna Ostrov, este încă paralizat în gheaţă. Dezgheţul a umflat Dunărea De la mânăstirea Dervent din sudul Dobrogei şi până la Cernavodă, Dunărea curge cu viteză antrenând uriaşe sloiuri de gheaţă. Localnicii aşezărilor de malul fluviului se gândesc acum la ce-i mai rău, vin inundaţiile. De vineri după-amiază, când spărgătoarele de gheaţă au curăţat Dunărea, nivelul apei a crescut rapid, cu aproape doi metri.
Circulaţia convoaielor de barje s-a reluat. Cu grijă însă pentru că se duc la vale însoţite de şiruri groase şi uriaşe de gheaţă, care le pot pune siguranţa în pericol. Spre sud, în amonte, banchizele de gheaţă desprinse de mal au măturat tot ce au întâlnit în cale. „Au rupt toţi pomii care erau prinşi în gheaţa de pe margine, era o frumuseţe cum erau înşiraţi aşa, pe mjlocul Dunării, parcă erau plantaţi direct pe gheaţă, în picioare, şi curgeau la vale, s-au oprit sub pod la Cernavodă“, spune pescarul Daniel Drincă din Rasova.
Tatăl lui, Nicolae, nu pare însă impresionat, are o mulţime de griji: „N-am mai pescuit din decembrie anul trecut, acum spargem singuri gheaţa ca să ne punem uneltele de pescuit. Şi peste toate astea ne mai pândesc şi inundaţiile, pentru noi e mare pericol. Avem terenuri în zona asta, nu ştiu dacă anul acesta scăpăm neinundaţi”. Mai jos de Rasova, Dunărea este încă în matcă dar vezi cum ostroavele au început să băltească, pădurile din mijlocul fluviului stau cu copacii „înfipţi” în apă. Trec Dunărea pe jos pentru salvarea animalelor Pe braţul ocolitor, de la mânăstirea Derventşi până la Ostrov, fluviul este însă încremenit pe o lungime de 15 kilometri până lângă cotul de la Chiciu, în apropiere de Călăraşi. Peisajul este sinistru, cât vezi cu ochii dai de adevărate stânci din gheaţă încălecate, contorsionate, cu ambarcaţiuni avariate prinse în chingile albe.
Toată comuna Ostrov este în alertă. Dincolo de uriaşul pod de gheaţă sunt trei insule cărora localnicii le spun bălţi, pline cu mii de animale. Marius Pascu a apucat să-şi aducă o parte din vaci şi capre pe malul dinspre sat dar „adevăratele adăposturi sunt acolo, în baltă, sunt o groază de animale acolo au nevoie de hrană”. Oamenii aşteaptă o minune, nici nu mai ştiu ce-i mai bine - „să se topească gheaţa şi să ne inunde casele sau să renunţăm la animale”.
Nu vor să spună cum se descurcă, dar sunt daţi de gol de strigătele copiilor care flutură veseli din mâini. Au zărit trei bărbaţi care traversează Dunărea la pas, cu grijă, şi ajung în 10 minute la ponton. Nelu Ţipirig, care are vreo 100 de oi în „păcuiul ostrovului” este întîmpinat cu urale, n-a mai venit din baltă de vreo două săptămâni, ceilalţi trec aproape zilnic. „Mă risc, ce să fac, venim să luăm de mâncare pentru animale, ne întoarcem tot pe gheaţă, nu putem lăsa animalele să moară de foame”, mărturiseşte proprietarul oilor. „Nici tunurile nu au putut sparge gheaţa de pe Dunăre” Bătrânii satului spun că nu este niciun pericol pentru că „gheaţa este până în pământ”. Dumitru Boboc, la cei 76 ani ai săi, îşi aminteşte că „prin '62 am mai văzut aşa ceva, a fost armata aicea, infanteria de la Medgidia, şi a bătut cu tunurile dar n-a făcut nimic, Dunărea s-a dezgheţat când a vrut Dumnezeu dar mi-a inundat casa”. Aşa că, după vorba veselă a lui nea Mitică Andronache, „gheaţa nu mai pleacă de aici decât dacă dă drumul la Porţile de Fier şi încet-încet Dunărea se umflă şi o ia la vale, altfel mâncăm ouăle şi cozonacul de Paşte pe gheaţă”.
Înţelepţii satului speră să scape şi de inundaţii: „Cordonul ăsta de gheaţă o ia înapoi, se duce spre Chiciu la Călăraşi, acolo s-a dezgheţat, se circulă, şi o ia pe celălalt braţ, spre Cernavodă”. Într-adevăr, la 7 kilometri spre sud, bacul care leagă comuna Ostrov de Călăraşi şi-a reluat activitatea, încarcă maşini şi oameni. Căpitanul bacului confirmă: „Zona Călăraşi este liberă de gheaţă dar navigaţia convoaielor nu este încă reluată, nava Ada, scufundată în urmă cu două săptamâni în port, trebuie scoasă la suprafaţă pentru că blochează culoarul, trec doar autopropulsatele”.
Recomandările noastre
