MOMENT ANTOLOGIC. Cum au ajuns niște fotbaliști români să-l omagieze pe părintele fondator al COREEI DE NORD, apoi să joace în fața a 150.000 de spectatori

MOMENT ANTOLOGIC. Cum au ajuns niște fotbaliști români să-l omagieze pe părintele fondator al COREEI DE NORD, apoi să joace în fața a 150.000 de spectatori

În 1998, juniorii unei cunoscute echipe de fotbal din România au ajuns în Coreea de Nord, la Phenian, pentru a disputa mai multe meciuri amicale. De voie, de nevoie, au trecut întâi pe la mausoleul lui Kim Ir-Sen, acolo unde au depus coroane de flori. Au jucat în fața a 150.000 de spectatori, din care majoritatea erau militari.

Dispărută din fotbalul românesc, Gloria Bistrița, celebra echipă condusă cu mână de fier de Jean Pădureanu, a fost protagonista unui moment inedit, petrecut în 1998. Anul în care juniorii ardelenilor s-au dus tocmai la Phenian, în Coreea de Nord, pentru a disputa câteva meciuri amicale. Turneul a fost aranjat de consului României, care își încheia mandatul în capitala țării totalitare. Omul de legătură a fost Ion Horoba, cel care la acea vreme era „mâna dreaptă” a lui Jean Pădureanu. La fel ca pentru orice om ajuns în Coreea de Nord, experiența avea să fie unică și pentru bistrițeni. Povestește Ioan Horoba:

„În 1998, consulul român de la Phenian îşi încheia mandatul. Şi-a propus să organizeze câteva partide amicale între o echipă din România şi naţionala Coreei de Nord. Noi, cei de la Gloria, am primit invitaţia din partea FRF. Îmi era puţin teamă să mă duc acolo, dar până la urmă am acceptat. Nu mi-a părut rău, a fost o experienţă cum rar poţi să vezi. Ne-au primit bine de la aeroport. Am primit cu toţii buchete de flori. Mie mi-au dat un buchet mare de tot. Pe urmă, am aflat că florile nu erau ca să le pun în vază. Ne-au încolonat şi ne-au dus la mausoleul lui Kim Ir-Sen, fostul lor lider. Aşa am ajuns să-l comemorez pe fostul conducător". Echipa mare a Gloriei juca pe teren propriu în fața a câteva sute de spectatori, dar juniori au evoluat, în 1998, la Phenian, sub privirile a 150.000 de oameni. „Ne-am speriat când am văzut puhoiul ăla de oameni. Majoritatea erau îmbrăcați în uniforme militare. Cred că fuseseră aduși cu ordin, nici nu știu dacă le plăcea fotbalul. A fost impresionant. La acea vreme, liderul țării era Kim Jong-il, dar nu știu din ce motive, n-a mai ajuns la stadion. A venit mâna lui dreaptă, a stat lângă mine, cu o grămadă de generali, bodyguarzi, un efectiv imns de securitate. În timpul liber, am fost instruiţi să nu plecăm de capul nostru pe străzi. Nu am avut voie să circulăm liberi. La banii lor nu aveam acces pentru cumpărături. Am vizitat doar nişte obiective alese de ei. Le-am dat cadou o vază mare, care a ajuns la muzeul memorial al lui Kim Ir-Sen. Am stat la un hotel de cinci stele, condiţiile de cazare au fost foarte bune. Ce m-a impresionat a fost faptul că străzile erau aproape pustii. Am văzut puţini oameni, puţine maşini. În Phenian este un metrou, are patru staţii, dar am înţeles că este doar de decor. Nu este folosit. La fel sunt şi blocurile din centrul oraşului. Nu locuia nimeni acolo", își amintește Horoba.

Ne puteți urmări și pe Google News