Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a dispus luarea măsurii controlului judiciar în cazul lui Mihai Necolaiciuc în dosarul în care este judecat pentru abuz în serviciu, prin care compania CFR ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 56,7 milioane de euro.

Decizia Judecătoria Sectorului 1 nu este definitivă, ea poate fi contestată de Mihai Necolaiciuc. Fostului director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost eliberat condiţionat pe 17 iulie, din Penitenciarul Rahova, după ce a executat nouă luni din pedeapsa de patru ani şi şase luni primită în dosarul privind o fraudă de 2,7 milioane de euro.

La trei zile după ce a fost eliberat, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Judecătoriei Sectorului 1 să dispună măsura controlului judiciar în cazul lui Mihai Necolaiciuc, în celălalt dosar în care este judecat tot pentru abuz în serviciu, prejudiciul produs în acest caz fiind estimat de anchetatori la 56,7 milioane de euro, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Altă condamnare

În dosarul în care procurorii DNA cer control judiciar pentru Mihai Necolaiciuc, fostul director al companiei CFR a fost condamnat, în 2 iunie, de Judecătoria Sectorului 1, la zece ani de închisoare cu executare, însă decizia nu este definitivă şi a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc, alţi foşti şefi din compania CFR şi administratori de firme sunt acuzaţi pentru fraudarea companiei cu aproximativ 56,7 milioane de euro.

Potrivit surselor citate, anchetatorii arată, în motivarea cererii, că în cazul lui Mihai Necolaiciuc, atât în timpul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în lipsă, instanţa a emis mandate de arestare naţională, europeană, respectiv, mandat de urmărire internaţională, fostul şef al CFR a fost depistat în SUA şi s-a dispus extrădarea acestuia, fiind astfel posibilă judecarea cauzelor în care a fost trimis în judecată.

Restricție înlăturată

Totodată, procurorii mai arată, că instanţa Judecătoriei Sectorului 1, care a judecat în fond dosarul lui Necolaiciuc, iar în iunie l-a condamnat la zece ani de închisoare, a menţinut controlului judiciar la fiecare termen, însă în 7 aprilie, Tribunalul Bucureşti a dispus revocarea acestei măsuri.

"La adoptarea acestei soluţii, instanţa a avut în vedere, în exclusivitate, împrejurarea că inculpatul este arestat în altă cauză şi că această măsura asigură pe deplin atât buna desfăşurare a procesului penal în cauza de faţă, şi totodată, împiedică o sustragere a inculpatului de la judecată şi, în plus, previne săvârşirea unei alte infracţiuni. Astfel, măsura controlului judiciar apare ca inutilă atât timp cât inculpatul se află sub o supraveghere strictă şi permanentă a agenţilor de penitenciar, supraveghere care este superioară oricărei alte supravegheri a organelor de poliţie care ar fi executată cât timp inculpatul s-ar afla în stare de libertate. Pe de altă parte, mai reţine instanţa care a dispus revocarea controlului judiciar, măsura nici nu poate fi executată, iar obligaţiile impuse nici nu ar putea fi îndeplinite de către inculpat atât timp cât acesta se află deja, aşa cum s-a reţinut anterior, într-o supraveghere strictă şi permanentă", au scris procurorii DNA în cererea de la Judecătoria Sectorului 1, citată de surse judiciare.

O nouă cerere

Procurorii mai arată că, în condiţiile în care, la 17 iulie, Mihai Necolaiciuc a fost eliberat condiţionat, printr-o hotărâre definitivă, se impune luarea faţă de acesta a controlului judiciar, întrucât la acest moment nu mai are nicio măsură preventivă, iar judecarea apelului de la Tribunalul Bucureşti "nu se va putea realiza în mod eficient în această situaţie".

Anchetatorii mai susţin că există probe la dosarul cauzei că Necolaiciuc s-a sustras anterior răspunderii penale, fiind depistat şi adus în faţa organelor judiciare din SUA.

"La acest moment procesual, singura modalitate de a asigura realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin.1 Cod procedură penală este luarea faţă de inculpat a măsurii controlului judiciar, întrucât motivele pentru care această măsură a fost revocată au dispărut, aşa cum rezultă din cele de mai sus. În plus, faţă de momentul la care s-a revocat măsura preventivă, în cauză a intervenit condamnarea inculpatului în primă instanţă, la o pedeapsă de 10 ani închisoare, fapt care pe de o parte confirmă acuzaţiile aduse prin rechizitoriu, iar pe de altă parte, reactivează pericolul ca inculpatul să se sustragă răspunderii penale. Pentru aceste motive solicităm luarea măsurii controlului judiciar, cu impunerea obligaţiilor de la art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, iar în ceea ce priveşte obligaţiile de la art. 215 alin. 2, solicităm impunerea celor prevăzute de literele a, d şi e Cod procedură penală", au mai scris procurorii în cerere.

Condamnare definitivă

Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, în 17 octombrie 2014, la patru ani şi şase luni de închisoare, pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. În acelaşi dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcţiei Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani ani de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune.

Judecătorii au admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor şi i-au obligat pe inculpaţi să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

A scăpat ieftin

Necolaiciuc a stat în penitenciar nouă luni, iar din pedeapsa de patru ani şi şase luni primită în dosarul privind frauda de 2,7 milioane de euro i-a fost scăzută perioada în care a stat în arest (17 iunie 2009 - 18 octombrie 2011). Astfel, după ce a executat o treime din pedeapsă, instanţa a admis propunerea comisiei de specialitate de la Penitenciarul Rahova şi a dispus eliberarea lui condiţionată, din 17 iunie.

Necolaiciuc a fost acuzat că, în perioada decembrie 2001 - ianuarie 2003, împreună cu Viorica Olăeru, director al Direcţiei Economice din cadrul companiei CFR la data faptelor, au folosit suma de 2.754.728 de euro, dintr-un credit acordat de BEI, în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată. Cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăţi comerciale fiind achitate, în mod preferenţial, bunuri şi servicii fără legătură cu proiectul, cum ar fi servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiţionat, salopete din doc, covoare PVC, calendare şi agende.