Fondul Proprietatea intenționează să vândă participațiile pe care le deține la Portul Constanța, Aeroporturi București și Salrom, însă tranzacția a fost blocată de statul român. Ministerul Finanțelor intenționează să schimbe conducerea și să-l transforme într-un fond de finanțare pentru proiecte PNRR.

Fondul Proprietatea (FP) intenționează să-și vândă acțiunile deținute la câteva dintre cele mai importante societăți de stat. Tranzacțiile ar trebui finalizate până la încheierea mandatului actualului administrator al Fondului, Franklin Templeton.

Fondul Proprietatea vinde din acțiuni

Printre acțiunile deținute, din vânzarea cărora dorește să obțină cât mai mulți bani este și Compania Națională Administrarea Porturilor Maritime SA Constanța. Fondul Proprietatea deține 20% din acțiuni la această companie de stat.

Ministerul Finanțelor a reușit însă să blocheze treanzacția în Adunarea Generală a Acționarilor Fondului Proprietatea. Statul deține 6,54% din acțiuni și 10,42% din drepturile de vot exercitabile, aprobarea vânzării deținerilor FP, conform publicației Profit.

Cu toate acestea, acționarii au aprobat răscumpărarea a până la un miliard de acțiuni proprii, la un preț de minimum 0,2 lei/titlu și maximum 1 leu/titlu, precum și vânzarea deținerii de 12% a fondului la furnizorul de gaze Engie. Prețul acestei tranzacții a fost de 432,6 milioane lei.

Planurile Ministerului Finanțelor

Ministerul Finanțelor are alte planuri cu Fondul Proprietatea. În primul rând, dorește înlăturarea actualei conduceri, asigurată de Franklin Templeton. În acest sens, s-a solicitat ca adunarea generală a acționarișor să aprobe organizarea unei proceduri competitivă de selecție a unui nou administrator. Totodată s-a propus schimbarea obiectivelor de administrare. Mandatul lui Franklin Templeton expiră la finalul lunii martie.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor dorește ca Fondul Proprietatea să cofinanțeze o componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De altfel, guvernul vrea să mai înființeze încă 20 de fonduri de investiții, prin care să-și finanțeze proiectele.

„Justificarea care stă la baza solicitării noastre o constituie reașezarea Fondului Proprietatea pe un făgaș investițional pe termen mediu și lung, aliniat priorităților de dezvoltare economică a României. Această realiniere se poate realiza prin trasarea unui nou mandat pentru administratorul de fond și prin modificarea indicatorilor de evaluare a performanței și remunerare. Fondul Proprietatea poate să răspundă unei nevoi reale de dezvoltare a pieței financiare – acoperirea (parțială a) contribuției locale la fondurile de private equity cofinanțate prin PNRR”, a arătat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în solicitarea către AGA.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor. Sursă foto: Facebook

Rolul pe care îl va îndeplini Fondul Proprietatea

Ministrul Marcel Boloș a mai spus că, în perspectivă, se dorește dezvoltarea unui ecosistem de fonduri de private equity. Acestea vor oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori

„În acest domeniu, România urmărește crearea a până la 20 de Fonduri, cu o finanțare europeană de 400 milioane euro și o nevoie corespunzătoare de cofinanțare locală de minim 200 milioane euro. În perspectivă, dezvoltarea acestui ecosistem de Fonduri de private equity va oferi industriei românești o paletă largă, concurențială, sofisticată și adâncă de investitori“, se arăta în documentul semnat de Marcel Boloș.

Pentru a-și îndeplini obiectivele, Ministerul Finanțelor a obținut susținerea celorlalți acționari majori români din Fondul Proprietatea. Este vorba despre fondurile private de pensii. Acestea au ales să acționeze prioritar în interesul propriilor participanți și și-au redus semnificativ participația, de la 35,5% la 18,7%.

La finalul lunii ianuarie, investitorii instituționali români dețineau 24,63% din capital, cu 39,26% din voturile exercitabile, în acționariatul Fondului. Persoanele fizice aveau 23,71% din capital, respectiv 37,78% din voturi. Ministerul Finanțelor deține 6,54% din acțiuni și 1,42% din voturi. Alți acționari persoane fizice nerezidente au 3,27% din capital și 5,21% din voturi, acționari instituționali străini au 2,46% din capital și 3,93% din voturi. The Bank of New York Mellon deține 2,13% din acțiuni și 3,4% din voturi.