După ce, vineri, a aprobat revizuirea acordului încheiat cu România şi eliberarea următoarei tranşe din împrumut, conducerea Fondului Monetar Inter naţional (FMI) aduce în discuţie posibilitatea încheierii unui nou acord de finanţare.

Subiectul şi-a făcut loc pe agenda discuţiilor politice şi economice din România de mai mult timp, însă până în prezent nu fusese confirmat de reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale.

Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, a declarat că "toate discuţiile legate de tipul de acord pe care ar putea să-l încheie autorităţile române cu FMI şi durata unui eventual nou acord ar putea avea loc în următoarele luni, odată ce guvernul ne va da un semnal clar că vrea să înceapă aceste discuţii".

Oficialul Fondului a menţionat, citat de Mediafax, că încă nu a existat nicio discuţie despre tipul de acord care ar putea fi încheiat cu ţara noastră în 2011. Totuşi, cele mai probabile forme de aranjament vor fi de tipul "precautionary" sau "stand-by", a precizat Franks.

Semnal de încredere

Analistul financiar Bogdan Baltazar vede în declaraţia şefului delegaţiei Fondului la Bucureşti "un semnal foarte bun". Potrivit lui Baltazar, din spusele lui Jeffrey Franks "rezultă că România este un client bun pentru Fond". În plus, este un semn "de încredere în statornicia relaţiilor dintre FMI şi noi şi de încredere în autorităţile române", a declarat analistul financiar, pentru EVZ. În opinia acestuia, cel mai probabil va urma un acord de tip "precautionary".
Spre deosebire de actualul acord, te tip "stand-by", în varianta luată în discuţie sumele de bani prevăzute în acord pot fi utilizate doar în situaţii de urgenţă.

Dacă guvernul va alege să încheie un nou acord, "va exista un nou set de măsuri de reformă structurală, care vor fi implementate ca parte a acelui program", a mai spus Franks. El s-a referit în special la investiţii mai eficiente în sectorul public, la funcţionarea pieţei muncii, la o mai bună infrastructură şi la companii de stat mai eficiente din punct de vedere operaţional.

Cu toate semnalele bune pe care ni le dau, reprezentanţii FMI nu trec cu vederea situaţia dificilă în care se află România. Mai mult decât atât, potrivit lui Jeffrey Franks, conducerea FMI este îngrijorată în legătură cu capacitatea autorităţilor române de a continua reformele.

"Nu este doar o chestiune de a aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a explicat Franks.

Inflaţie de 7,9%, anul acesta

Decizia guvernului de majorare a taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24% i-a determinat pe experţii FMI să modifice prog noza de inflaţie pentru anul în curs de la 3,5% la 7,9%.

În ceea ce priveşte estimarea pentru creşterea economică, FMI spune că nu o va modifica semnificativ. "Nu anticipăm că vor fi efecte negative suplimentare din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior", a apreciat Jeffrey Franks.

"Nu vedem efecte negative suplimentare asupra PIB din creşterea de TVA. Pensionarii vor avea mai mulţi bani, dar ceilalţi oameni vor plăti un TVA mai mare.",
JEFFREY FRANKS, şeful misiunii FMI

ISTORIC

Relaţiile cu FMI, "pătate" de acorduri întrerupte

România a devenit membră a Fondului Monetar Internaţional în 1972. Până în prezent, am avut încheiate 11 acorduri cu FMI, dintre care trei înainte de 1989. În anii care au urmat după căderea vechiului regim, autorităţile române au dus la bun sfârşit un un singur acord din cele şapte încheiate.

Împrumutul aflat în derulare a fost parafat în luna mai a anului trecut. Conform acordului, România poate beneficia timp de doi ani de o sumă totală de aproape 13 miliarde de euro.