Flondor, două expoziții. Co-fondatorul unora dintre cele mai importante grupuri de avangardă plastică, celebrat la Timișoara

La împlinirea a opt decenii de viață, unul dintre cei mai interesanți și importanți artiști plastici contemporani e celebrat, la Timișoara, nu cu una, ci cu două expoziții- eveniment. Constantin Flondor e sărbătorit prin două expoziții, organizate în parteneriat, la Muzeul de Artă Timișoara și la Galeria Jecza.

Miercuri, 14 decembrie, de la ora 18,00, are loc evenimentul 2x80, la Galeria Jecza, pe Calea Martirilor nr. 51/52-53. Joi, 15 decembrie, de la aceeași oră, 18,00, la Muzeul de Artă Timișoara, în Palatul Baroc  din Piața Unirii, nr. 1, va fi vernisată expoziția ”Flondor – Veranda cu flori de zăpadă”.  În cadrul acestui eveniment vor vorbi criticul de artă Ileana Pintilie, Călin Stegerean, directorul Muzeului Național de Artă al României, resopectiv Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

Cele 40 de lucrări expuse în spațiile de la etajul al doilea ale Palatului Baroc fac parte din etape diferite ale creației lui Constantin Flondor. Lucrările de grafică din anii 1970-1980 sunt completate de picturile în ulei realizate în anii ’90 sau în ultimii doi ani, reluând unele dintre temele explorate și experimentate de artist, atât individual, cât și în cadrul grupurilor de avangardă din care a făcut parte, 1.1.1. și Sigma: grădina, cernerea, fulgul de nea. ”Dincolo de plăcerea sesizării unor subtilităţile picturale şi expresive, expoziţia oferă ocazia unor meditaţii asupra raporturilor ce ţin de aparenţă şi esenţă, pentru descoperirea cărora pictura nu este doar instrumentul cu care operează ci şi mediul predilect de etalare”, punctează Călin Stegerean.

Una din surprizele acestei expoziții este reprezentată de spațiul dedicat biografiei artistului. Alături de impunătoarea reprezentare panoramică a orașului Cernăuți, locul copilăriei, referințele biografice sunt completate de o serie de autoportrete și portrete ale membrilor familiei, dar și de lucrări semnate de unchiul, părinții, fiica și nepoata lui Constantin Flondor, cu toții artiști deosebiți.

Călin Georgescu, culisele victoriei. Grupul de interese care l-ar fi susținut, împotriva voinței românilor

Pericolul din vacanța la cabană. Mulți turiști își riscă sănătatea și chiar viața

”Atunci când mi-a atras atenția o lucrare semnată Constantin Flondor, gândul m-a dus la interogațiile timpului nostru și de aici mai departe la criza de conștiință pe care o traversează contemporanii mei. De la geometrie la natură, de la studiul formelor la acela al culorilor, de la teme și piese de avangardă la întoarcerea la “magma primordială”, opera artistului sugerează un balans între Ocident și Orient, unul ce particularizează universul intelectual românesc și central-est-european în care artistul s-a format. Pe de-o parte este vorba de o căutare intuitivă a sinelui, pe de altă parte de un joc intelectual subtil în care se remarcă dorința de a conceptualiza prin arta vizuală cerul și pământul, omul și Dumnezeu. Din multe lucrări ale lui Constantin Flondor transpare o curiozitate pentru circumstanțele lumești, dar și intenția de a găsi acele căi nebătătorite prin care e posibilă inițierea. În fapt, în cazul său  <programul programatorului> este nu doar curajos, dar și cel ce, pînă la un punct, îi structurează opera”, arată Victor Neumann.

Una din lucrările care va fi expusă la Galeria Jecza

Expoziția din spațiul Galeriei Jecza e realizată în parteneriat cu DIEHL Berlin. Evenimentul 2 x 80: MEGERT / FLONDOR, alătură două nume importante ale artei contemporane europene, care, prin practica lor, au modificat paradigma de înțelegere a artei, lărgind câmpul de investigare asupra acesteia.

”Originari din spații care, în vremea anilor 60, când au început preocupările lor novatoare, erau considerate complet divergente – Timișoara lui Constantin Flondor  reprezenta o zonă marginală a Estului european, pe când Christian Megert expunea în spații consacrate ale artei: la Copenhaga (1961), la Stedelijk Museum din Amsterdam (1962), la Lausanne, Zürich, Linz sau Graz, la Kassel (DOCUMENTA 1968), cei doi artiști s-au ”întâlnit”, totuși, în demersul comun de a regândi limitele artei. Câteva apropieri sunt, în acest sens, semnificative: ambii sunt legați de mișcări înnoitoare ale practicilor artistice europene: Constantin Flondor este  co-fondator al grupului neo-constructivist 1.1.1. și al grupului Sigma, interesat de  interacţiunea dintre diverse medii artistice şi discipline ştiinţifice şi sociale, precum și de conceperea unui nou sistem pedagogic experimental; Christian Megert a conceput manifestul pentru un ”nou spațiu” (1961) și a expus alături de Grupul Zero, grupare artistică a cărei expresie pleda pentru un ”nou început” al artei, vid de emotivitate, culoare și expresie individuală. Experimentul, inovația, interferența dintre lumea reală și reflexul ei în creație sunt puncte în care cei doi artiști se apropie. Pe când Flondor era interesat de captarea timpului – prin fotografie, film sau însemnări ale cronologiei observației, Christian Megert a imaginat un sistem de multiplicare, prin oglindire, a spațiului real în spațiul artei. În acest sens sunt instalațiile sale enviromentale, create pe baza principiului oglindirii fără sfârșit în ”noul spațiu” pentru care artistul pledează în manifestul cu acest nume (1961, Copenhaga). Dialogul celor doi artiști octogenari, înfăptuit după aproape o jumătate de secol, devine, în cadrul expoziției, o convingătoare demonstrație a puterii artei de a transcende distanțe, diferențe, adversități, greu surmontabile altfel”, transmite Andrei Jecza.

Expoziția prezintă lucrări ale perioadei 1968-1981, realizate de către Constantin Flondor în desen sau tehnici fotografice (fotografie vintage, colaj fotografic, intervenție pe vintage print, obiect cu stică canelată), precum și lucrări ale lui Christian Megert începând cu anii 60, până azi. ( Sursa foto: Aratavizuala21)