Flacăra Jocurilor Olimpice Paris 2024 a fost aprinsă în sanctuarul Archaia Olympia, în care au avut loc Jocurile Olimpice Antice, cu 101 zile înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris (26 iulie - 11 august), se arată într-un comunicat al Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR).

La aprinderea Flăcării olimpice au participat trei români

Mişcarea Olimpică din România a fost reprezentată la eveniment de trei personalități, respectiv, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, campioana olimpică la atletism Maricica Puică și de către Radu Frunteş, directorul Academiei Olimpice Române, filiala Braşov. Atât Maricica Puică, cât și Radu Frunteş au fost prezenți la eveniment ca invitaţii speciali ai primarului din Archaia Olympia.

Evenimentul a debutat cu imnul olimpic, interpretat de mezzosoprana Joyce DiDonato, urmat de cele ale Franţei şi Greciei, iar primul care a luat cuvântul a fost Aristidis Panagiotopoulos, primarul din Olympia, care a ţinut să le ureze oaspeţilor "bun venit în acest sit sacru pentru aprinderea flăcării, unde a apărut un mesaj universal, un mesaj de pace şi reconciliere a popoarelor".

Olimpiadele sunt un act de credinţă în viitor

Preşedintele Comitetului francez de organizare Tony Estanguet a spus la rândul său: "La 100 de ani după ultima ediţie a Jocurilor de vară în ţara noastră, poporul francez va avea onoarea să găzduiască această a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Franţa este pregătită. Suntem pregătiţi să scriem o nouă pagină, suntem mândri că Jocurile sunt nu doar spectaculoase, ci şi mai responsabile".

Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic, s-a referit în discursul său la francezul Pierre de Coubertin, iniţiatorul Jocurilor Olimpice moderne.

"Această idee de a promova pacea şi speranţa prin sport a fost preluată de Pierre de Coubertin. Întotdeauna un vizionar, el a spus că Olimpiadele sunt atât un pelerinaj în trecut, cât şi un act de credinţă în viitor. Jocurile de la Paris sunt un pelerinaj în trecutul nostru, în Olympia antică şi un act de credinţă în viitorul nostru. Şi ce loc mai bun pentru a mărturisi credinţa noastră în viitor decât Parisul, oraşul natal al iubitului nostru fondator şi renovator al Jocurilor Olimpice, Pierre de Coubertin", a spus Bach.

„Marea preoteasă", interpretată de actriţa Mary Mina

Publicul şi invitaţii s-au deplasat apoi către ruinele vechi de 2.600 de ani ale templului Herei, unde "marea preoteasă", interpretată de actriţa greacă Mary Mina, îmbrăcată într-o rochie asemănătoare cu cele din antichitate, a aprins Flacăra Olimpică.

Sistemul de aprindere a Flăcării folosește razele soarelui şi o oglindă cilindrică parabolică, proces deja cunoscut grecilor antici, dar vremea înnorată din Peloponez a împiedicat ca ritualul să fie îndeplinit în acest fel. Flacăra Paris 2024 a fost aprinsă de la o flacără de rezervă, păstrată într-un bol antic. Ceremonia a continuat cu tradiționul dans în jurul ruinelor templului, dansatoarele aducând un omagiu poporului grec şi tradiţiilor olimpice.

Primul purtător al torţei olimpice a fost Stefanos Ntouskos, campion olimpic la canotaj la Jocurile Olimpice de la Tokyo, urmat de înotătoarea franceză Laure Manaudou, care a cucerit primul ei titlu olimpic în 2004, la Atena, în proba de 400 m liber. Aceasta este prima purtătoare a flăcării olimpice din partea Franţei.

Pe 26 aprilie, Flacăra va pleca spre Franța

Flacăra Olimpică va începe o călătorie de 5.000 km prin Grecia, timp de 11 zile, de la insula Corfu din Marea Ionică până la insula Santorini din Ciclade, cu faimosul său decor de carte poştală, via Kastellorizo, în sud-estul ţării. De asemenea, flacăra va urca pe stânca Acropole pentru a petrece o noapte lângă Partenonul care domina capitala Greciei.

Apoi flacăra va fi transmisă organizatorilor francezi pe 26 aprilie, pe stadionul Panathenaic din Atena, locul în care s-au disputat primele Jocuri Olimpice din epoca modernă, în 1896. Ultimul purtător al torţei pe pământ elen va fi Ioannis Fountoulis (35 de ani), medaliat cu argint la polo pe apă la Jocurile Olimpice din 2021.

Flacăra va ajunge la Paris pe 26 iulie

În Pireu, marele port de la sud de Atena, flacăra se va îmbarca pe Belem, o ambarcaţiune cu trei catarge, pentru a călători spre ţara gazdă a JO 2024, fiind aşteptată la Marsilia, în sud-estul Franţei, pe 8 mai. Marsilia va găzdui probele de sailing din cadrul Jocurilor, de unde va pleca ştafeta franceză a torţei olimpice.

Simbolul Jocurilor Olimpice va străbate apoi toată Franţa, trecând prin Antile şi Polinezia Franceză, pentru a ajunge la Paris în ziua ceremoniei de deschidere, 26 iulie.

Conform armistiţiului olimpic, pe perioada Jocurilor Olimpice, armele trebuie să tacă.

În noiembrie 2023, Adunarea Generală ONU a lansat un apel oficial la armistiţiu pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, în baza tradiţiei din Grecia antică de a renunţa la lupte pe durata competiţiei.

Armistiţiul olimpic grecesc, numit ekecheiria, s-a născut în secolul al optulea înaintea erei noastre, fiind reînnoit de Comitetul Internaţional Olimpic în 1992.

Jocurile Olimpice de la Paris încep la 26 iulie

Paris 2024 – cea de-a XXXIII-a ediție a Jocurile Olimpice de vară va avea loc între 26 iulie și 11 august 2024 la Paris și alte 16 orașe din Franța precum și în Insula Tahiti, din Polinezia Franceză. este pentru a șasea oară când jocurile olimpice sunt organizate în Hexagon (trei ediții de vară, trei de iarnă), Paris 2024 urmând a marca centenarul Paris 1914.

Paris 2024 va marca revenirea jocurilor de vară la ciclul tradițional de patru ani al olimpiadei, după ce JO de vară din 2020 de la Tokyo au fost amânate cu un an din cauza pandemiei de Covid-19.

Cifre Paris-2024

• 148 – țări participante
• 10.500 – sportivi
• 46 – sporturi și discipline sportive
• 329 – probe sportive
• 45.000 – voluntari