Ca să rezolve situația, guvernanții au început să ofere sume consistente celor care doresc să se întoarcă în țările de orgine. Astfel, din 2019, potrivit Serviciului Finlandez al Imigrării, ajutoarele practic s-au dublat pentru unele categorii. Imigranții din țări precum Irak, Somalia, Afganistan și Bangladesh primesc până la 2.000 de euro și un bilet gratuit de avion, dacă pleacă de bunăvoie. Ei pot opta însă pentru un „ajutor în bunuri și servicii” în valoare de 5000 de euro dacă vor să fie ajutați să-și găsească un loc în care să stea sau să-și deschidă o afacere în țara de origine. Bani în plus sunt acordați pentru fiecare copil aflat în întreținerea celor care se repatriază. „Vrem să-i încurajăm să se întoarcă la ei acasă, pentru că este mai avantajos decât să aibă probleme cu poliția sau să stea aici ilegal”, a declarat Tarja Rantala, project manager al Proiectului Volunteer Return to Iraq, Afghanistan and Somalia. Între 2016 și 2018, guvernul finlandez a cheltuit 5.3 millioane de euro pentru aceste repatrieri voluntare. Totuși, există din ce în ce mai puțini imigranți dornici să primească ajutor să plece. Autoritățile au însă o teamă, că imigranții le-au păcălit și nu s-au întors acasă, ci au plecat în alte țări europene sau locuiesc în continuare ilegal în Finlanda. „Din 2015 încoace, mulți imigranți, aproximativ 7.400 de persoane, pur și simplu au dispărut”. Cu aproximativ 5.000 dintre aceștia, finlandezii au o vagă idee ce s-a întâmplat, pentru că primesc cereri din partea altor țări europene să-i ia înapoi, având în vedere că au depus cerere de azil prima oară în Finlanda.

Dar repatrierile voluntare nu sunt decât o parte a politicii finlandeze în materie de imigrație. Recent, ministrul de Interne Mukkamem a anunțat că imigranților care se fac vinovați de infracțiuni serioase ar trebui să li se retragă cetățenia. „Nu poți veni în Finlanda să cauți protecție și să devii tu însuți o problemă pentru siguranța acestei țări”. De la entuziasmul cu care priveau acum câțiva ani imigrația, politicienii finlandezi au trecut astăzi la o înăsprire generală a politicii de azil. „Spre exemplu, numărul țărilor de origine considerate sigure a fost extins (astfel că cererile de azil ale celor care provin de aici sunt respinse n.r.), regulile privind reunificarea familiilor sunt mai dure, iar perioada în care străinii pot face apel împotriva hotărârii prin care le-a fost respinsă cererea de azil a fost scurtată”, susțin sociologii Talvikki Ahonen și Annastiina Kallius, autorii unui studiu despre imigranții fără acte care locuiesc în Finlanda.

 

Te-ar putea interesa și: