Social
Finalizarea lucrărilor la hidrocentralele din România, o prioritate. Rol fundamental pentru țara noastră
Hidrocentrală. Sursa foto: Jupi Lu/ Pixabay
Din cuprinsul articolului
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a adus în prim plan importanța finalizării lucrărilor începute la hidrocentralele din România. Potrivit oficialului, România va avea un cadru legal prin care proiectele hidroenergetice aflate într-un stadiu avansat de execuție să fie declarate proiecte de securitate națională.
Ministrul Sebastian Burduja, despre lucrările începute și blocate l‐a hidrocentralele din România
Situația hidrocentralelor din România a fost analizată la nivelul CSAT.
„Da, este o noutate absolută. Pentru prima dată, România propune un cadru legislativ prin care proiectele hidroenergetice cu grad ridicat de execuţie vor putea fi declarate oficial proiecte de securitate naţională - exact cum sunt tratate în alte state democratice şi puternice. Totul în baza hotărârilor de guvern, cu aviz CSAT”, a anunțat Burduja.
El a adăugat că România nu mai poate amâna investițiile de miliarde de euro în sectorul energetic.
Prioritate pentru România
Ministrul a anunțat că va susține inițiativele legislative necesare atât în Guvern, cât și în Parlament.
„Am spus-o din prima zi ca ministru al energiei şi nu am dat înapoi: România nu îşi poate permite să ţină pe loc investiţii de miliarde de euro în producţia de energie, aici, la noi acasă. M-am luptat pentru aceste proiecte în minister, în Guvern şi în Parlament”, a continuat ministrul.
Potrivit acestuia, finalizarea hidrocentralelor a devenit un proiect de siguranță națională.
„Astăzi, această luptă primeşte un sprijin extrem de important: prin iniţiativa Preşedintelui interimar al României, Ilie Bolojan, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis că finalizarea hidrocentralelor începute şi blocate devine o prioritate de siguranţă naţională. Am prezentat în CSAT proiectul de lege care transformă hidroenergia românească în obiectiv de securitate naţională”, a mai spus el.
Sebastian Burduja: Este primul pas real spre accelerarea marilor noastre investiţii
Ministrul Energiei a explicat urmează procedura de avizare interministerială, adoptarea în Guvern şi parcurgerea circuitului legislativ în Parlament.
Sebastian Burduja. Sursa foto: Facebook
„Este primul pas real spre accelerarea marilor noastre investiţii şi spargerea barierelor birocraţiei inutile. CSAT şi-a exprimat acordul de principiu. Urmează procedura de avizare interministerială, adoptarea în Guvern şi parcurgerea circuitului legislativ în Parlament, în procedură de urgenţă", a încheiat el.
Sebastian Burduja consideră că România bate pasul pe loc de 35 de ani, în condițiile în care construirea unei hidrocentrale necesită peste 200 de avize și autorizații. El a atras atenția că zece hidrocentrale aproape finalizate, cu o capacitate instalată de 760 MW, sunt blocate de zeci de ani.
Totodată, el a criticat birocrația excesivă, menționând că procedurile durează mai mult decât lucrările propriu-zise, iar contestațiile sunt depuse fără un interes legitim real.
Pas important
În opinia sa, România are datoria să își asigure energia, siguranța și viitorul.
„Este timpul să spunem STOP. Securitatea naţională este prerogativa statelor membre, aşa cum prevede chiar Tratatul UE, art. 4 alin. (2). Este dreptul şi datoria noastră să ne asigurăm energia, siguranţa, viitorul. De aceea, proiectul prezentat astăzi în faţa CSAT asigură finalizarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 1989 în maxim 3 ani de la începere; permite derogări punctuale de la legislaţia de mediu, achiziţii şi fond forestier; instituie un regim accelerat de autorizare, expropriere şi construire; transformă marile baraje în zone protejate de drone sau alte ameninţări; face posibilă finalizarea urgentă a amenajărilor Răstoliţa, Jiu, Olt, Cerna, Paşcani şi altele”, a afirmat Burduja.
Ministrul Energiei a subliniat că fiecare zi de întârziere înseamnă facturi mai mari, pierderi financiare, locuri de muncă pierdute și o creștere a vulnerabilității în fața riscurilor de securitate energetică
„Birocraţia nu poate avea întâietate în faţa dreptului românului la energie sigură, ieftină şi produsă în România. Fiecare zi de întârziere înseamnă facturi care nu scad, bani pierduţi, locuri de muncă necreate şi o vulnerabilitate în plus în ceea ce priveşte securitatea energetică. Eu nu pot accepta asta. România are potenţial - şi trebuie să şi-l folosească”, mai arată el.
Potrivit ministrului, sensul patriotismului energetic legate de prioritizarea acestor proiecte importante.
„Acesta este sensul patriotismului energetic: să punem ţara, oamenii şi resursele noastre pe primul loc, nu hârtiile. România merită acest viitor. Şi îl vom construi - baraj cu baraj, MW cu MW, zi cu zi. Mulţumesc membrilor CSAT, în special Preşedintelui şi Prim-ministrului României, pentru deschiderea către o nouă paradigmă: infrastructura energetică nu e doar o sursă de bunăstare, ci un pilon esenţial pentru securitatea naţională”, a încheiat ministrul Energiei.
