Politica
Fifor, despre noua Strategie Națională de Apărare: Delimitează riguros suveranitatea autentică de discursul suveranist cu valențe populiste
apărare militară / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, a lăudat noua Strategie Națională de Apărare prezentată de președintele Nicușor Dan. În opinia sa, aceasta îi va oferi României „un instrument analitic și o direcție strategică clară”.
Mihai Fifor, despre noua Strategie Națională de Apărare
Fostul ministru al Apărării apreciază că noua Strategie Națională de Apărare are potențialul de a genera dezbateri în mediul academic și diplomatic, mai ales prin introducerea conceptului de „independență solidară”.
„Noua Strategie Națională de Apărare prezentată deunăzi de președintele Nicușor Dan pare să aibă potențialul de a genera un câmp de dezbatere semnificativ în mediul academic și diplomatic, în principal datorită introducerii conceptului de „independență solidară”, o sintagmă care, în mod evident, marchează încercarea de reconceptualizare a suveranității într-o eră a interdependenței strategice”, a scris el pe Facebook.
Potrivit acestuia, „documentul indică o schimbare de paradigmă privind modul în care statul român își înțelege poziționarea în arhitecturile multilaterale de securitate, propunând o deplasare de la viziunea clasică asupra suveranității către o autonomie exercitată în contextul unor mecanisme instituționalizate de cooperare”.
Mihai Fifor. Sursa foto: Arhiva EVZ
Detalii despre document
Mihai Fifor subliniază că, în această cheie de interpretare, conceptul de „independență solidară” se apropie de termenii utilizați în literatura de specialitate, precum „embedded sovereignty” și „cooperative autonomy”.
Potrivit fostului ministru al Apărării, aceasta definește o suveranitate care nu se limitează la libertatea formală de decizie, ci se exprimă prin capacitatea efectivă de acțiune, consolidată prin participarea la mecanisme colective de securitate și instituții cu caracter obligatoriu și angajamente ferme. România își păstrează autonomia decizională deplină, dar își maximizează eficiența strategică prin implicarea în structuri multilaterale.
„În această cheie de interpretare, „independența solidară” se apropie de conceptele utilizate în literatura de specialitate privind "embedded sovereignty" și "cooperative autonomy": o suveranitate care nu se rezumă la libertatea formală de decizie, ci se exprimă prin capacitatea efectivă de acțiune, consolidată prin participarea la mecanisme colective de securitate și la instituții cu caracter obligatoriu și angajamente ferme. România își păstrează autonomia decizională deplină, dar își maximizează eficiența strategică prin angajamentele sale multilaterale, adică Fifor.
Contextul politic actual
El mai subliniază că actualul context geopolitic justifică această repoziționare conceptuală. Războiul din Ucraina, tensiunile din regiunea Mării Negre, competiția între marile puteri și proliferarea amenințărilor hibride și cibernetice arată limitele acțiunii unilaterale, mai spune Fifor.
„Contextul geopolitic actual conferă acestei repoziționări conceptuale o legitimitate evidentă. Războiul din Ucraina, volatilitatea regiunii Mării Negre, competiția accentuată dintre marile puteri și proliferarea amenințărilor hibride și cibernetice arată limitele acțiunii unilaterale. Strategia sugerează că independența statului este întărită, nu diminuată, de apartenența la structuri de cooperare, iar autonomia strategică este înțeleasă ca rezultat al integrării aprofundate, nu al izolării”, a adăugat el.
Mihai Fifor: Documentul evită interpretările antagonice între dimensiunea europeană și cea transatlantică a securității
Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, afirmă că, în raport cu NATO, conceptul de „independență solidară” oferă un cadru clar pentru interpretarea mecanismelor de descurajare și apărare colectivă.
„În raport cu NATO, „independența solidară” oferă un cadru analitic solid pentru interpretarea mecanismelor de descurajare și apărare colectivă. Articolul 5, interoperabilitatea, consolidarea capacităților naționale și postura de apărare pe flancul estic sunt prezentate ca instrumente prin care suveranitatea este exercitată în mod activ. În acest sens, Alianța nu apare ca o alternativă la independență, ci ca un multiplicator al acesteia, oferind un nivel de protecție imposibil de realizat unilateral”, arată el.
Fifor mai arată că parteneriatul strategic cu Statele Unite este esențial în aceeași logică: prezența militară americană, cooperarea tehnologică și coordonarea politico-strategică consolidează capacitatea României de a acționa autonom într-un mediu internațional incert.
„La nivel european, Strategia internalizează dinamica autonomiei strategice a Uniunii Europene, dar o plasează în logica complementarității cu angajamentele euroatlantice. Documentul evită interpretările antagonice între dimensiunea europeană și cea transatlantică a securității, subliniind că cele două niveluri ale arhitecturii de apărare se completează reciproc și se întăresc unul pe celălalt. Parteneriatul strategic cu Statele Unite este analizat în aceeași logică”, a explicat el.
Ce impact are Strategia Națională de Apărare pe plan intern
Mihai Fifor afirmă că, pe plan intern, Strategia Națională de Apărare delimitează clar suveranitatea autentică de discursul suveranist cu accente populiste.
„Pe plan intern, Strategia delimitează riguros suveranitatea autentică de discursul suveranist cu valențe populiste. Documentul insistă asupra faptului că, într-o lume caracterizată de interdependență, autosuficiența este mai degrabă retorică decât realitate politică. Suveranitatea României este definită ca un construct relațional, exercitat în mod eficient doar în cadrul unor arhitecturi de securitate solide și funcționale”, continuă fostul ministru al Apărării.
Potrivit deputatului, conceptul de „independență solidară” funcționează ca un reper orientativ menit să redefinească identitatea strategică a României printr-o suveranitate articulată prin cooperare, o autonomie consolidată prin alianțe și o acțiune strategică validată în cadrul structurilor colective de securitate.
„În concluzie, „independența solidară” funcționează ca o normă orientativă destinată să redefinească identitatea strategică a României în termenii unei suveranități articulate prin cooperare, ai unei autonomii consolidate prin alianțe și ai unei acțiuni strategice validate în cadrul structurilor colective de securitate. În ultimă instanță, conceptul oferă României nu doar un instrument analitic nou, ci și o direcție strategică limpede: aceea de a-și afirma suveranitatea prin cooperare, de a-și consolida puterea prin alianțe și de a-și proteja viitorul prin responsabilitate comună”, a încheiat deputatul.
