Evenimentul Zilei > EVZ Special > Fetița furată de șatra de lăieți din Constanța, mare dansatoare în Franța
Fetița furată de șatra de lăieți din Constanța, mare dansatoare în Franța

Fetița furată de șatra de lăieți din Constanța, mare dansatoare în Franța

O poveste parcă desprinsă din filmele indiene, care începe cu tragedia unor părinți și are un final fericit pentru copil, este spusă, sub titlul „Cariera Mariei Berechet”, în revista Ilustraţiunea Română din 7 octombrie 1936:

Cu mulţi ani înaintea războiului, pe lângă mahalaua Mangaliei din Constanţa, pe unul din numeroasele locuri virane ce se aflau la marginea oraşului, a poposit o ceată de ţigani lăieţi.

Şatra acestor lăieţi era compusă numai din muzicanţi şi cerşetori, veniţi tocmai din îndepărtata stepă a Rusiei, care vagabondau de ani şi ani prin toate ţările lumii.

La Constanţa şatra poposise pentru a mai aduna ceva bani, ca să plece mai departe în lume. Lângă locul unde poposise şatra, se afla mica gospodărioară a lui Berechet, un modest negustor de mahala, care avea un mic copil, o fetiţă de şase ani, de o frumusețe excepţională.

Tot timpul cât ţiganii au stat la Constanţa, fetiţa Maria Berechet se afla în preajma şatrei, se juca cu dănciucii, era alintată de toate femeile tribului, spre disperarea părinţilor ei, cărora le era teamă să nu fie răpită sau schilodită.

Fetiţa însă, cum sunt copiii mahalalelor noastre, nu era deloc supravegheată, aşa că putea fi mereu în tovărăşia noilor ei prieteni arămii.

Într’o bună dimineaţă, când s’au trezit soţii Berechet, au găsit patul Mariei gol.

Au ieşit imediat în stradă să o caute, au pornit spre maidanul ţiganilor unde îşi închipuiau că trebuie să fie.

Şatra nu mai era de mult acolo. Acum, în fundul unei căruţe cu coviltire, hurducată pe drumuri neumblate, se afla Maria Berechet, care fusese încântată de ţigani, că-i vor cumpăra rochii şi-i vor da toate dulciurile frumoase pe care i le cere inima.

În zadar au trimis părinţii jandarmii şi poliţia să o caute. Şatra cunoştea locuri şi coclauri pe unde nu nimerea picior de fiinţă omenească.

A doua zi trecuseră graniţa în Bulgaria şi peste două săptămâni de marş forţat, au trecut în Ungaria, unde nu mai puteau fi urmăriţi de nimeni. Împreună cu şatra aceasta de nomazi, Maria Berechet a vagabondat prin Italia, Elveţia, Germania şi Franţa.

Între timp crescuse, se făcuse o fetişcană de 16 ani, bine desvoltată, de o frumuseţe exceptională şi cu un talent extraordinar la dans.

În toate satele şi oraşele unde se oprea şatra, Maria Berechet, însoţită de taraful ei, dădea reprezentaţii în piaţă pentru trecători.

Imediat, atraşi de muzica şi dansul ei sălbatec, veneau în jurul ei o mulţime de admiratori, dându-şi fiecare obolul la sfârşitul reprezentației.

Şatra se îmbogăţise de pe urma Mariei, pe care o chema acum, din initiaţiva bulibaşei care călătorise în toate colţurile lumii, Marie-Chardonet. Când au ajuns la Nissa, după nenumărate peregrinări, Marie-Chardonet avea 21 de ani şi era o dansatoare desăvârşită.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul istoric

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: EVZ Special, Istoria secreta
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: