Fetele generalului Dabija, artiste la Paris în trupa lui Jacques Prévert

Fetele generalului Dabija, artiste la Paris în trupa lui Jacques Prévert

Gheorghe Dabija, născut pe 20 noiembrie 1872, la Iași, și mort în 1957, la București, a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campania anului 1918 și a participat la ocuparea Budapestei în 1919.

Prima soție a fost Eugenia Moga. Din căsătoria cu Eugenia, Dabija a avut două fete: Margareta (Grety Wols) și Graziela (Gazelle Duhamel), viitoare membre în trupa marelui poet francez Jacques Prévert, la Paris. În martie 1916 a început divorțul, care a fost întrerupt în august 1916, din cauza izbucnirii războiului.Procedurile au fost reluate în 1919. La 26 octombrie 1919.

Apoi s-a recăsătorit cu Minerva, fostă Domșa, fiica protopopului din Orăștie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Poetul Prévert s- impuse şi ca dramaturg, eseist, publicist, autor de versuri pentru cântece.

Un loc aparte în activitatea sa de creaţie l-a avut grupul Octobre (1932-1936), în mediul căruia s-au format concepţiile sale artistico-estetice şi care a fertilizat în mare măsură teatrul şi cinematograful francez din acea perioadă.

Această trupă de „actori pe jumătate amatori, pe jumătate profesionişti, care, cu puţin timp înainte de apariţia Frontului Popular, au lansat un teatru al intervenţiei imediate, foarte improvizat şi apropiat de formula cabaretului, dar situat în perspectiva unei satire politice şi sociale”, scrie Alain Virmaux.

Marea majoritate a sketchurilor şi pieselor au fost opera lui Jacques Prévert. Tot aici, în cadrul reprezentărilor trupei s-a produs şi în calitate de actor în mai multe spectacole atât în roluri secundare, cât şi în cele principale.

G.A. Dabija a devenit cunoscut ca un scriitor militar, care mai târziu a ajunsus în inchisorile comuniste de la Jilava și Văcărești (1952-1955). Minerva Dabija, după moartea soțului în 1957, a avut de înfruntat interogatoriile și detenția comunistă (1959-1960), la Penitenciarele Jilava și Văcărești, apoi urmăririle – confiscarea casei.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric