Acu’ 19 ani, în vara lu’ 99, mă duc io să fac o anchetă la Oțelu Roșu. Era vorbă de o privatizare-jecmăneală cum se practica pe atunci
Un italian, pe nume Gavazzi, tăia, la propriu, prima oțelărie de pe teritoriu actual al țării, din fostul Ferdinandsberg – înființată acum 223 de ani – și o vindea la fier vechi. Plec la drum cu colegu’ Alin Bogdan - astăzi consultant politic - fotoreporterul Ramona Șuteu și Stelică Grigore, șoferu’ lu’ Adrian Ursu. Am înnoptat în Caransebeș. Spre asfințit, plec cu Alin să găsim un loc prin fostul Tibiscum – sau Timbuktu, cum îl rebotezasem io spre amuzamentul lui Alin – să ne trotilăm. Sub podul de peste Timiș, pe unul din maluri e un cimitir. Cum treceam noi, agale, zărim o pereche de buci zdravene deasupra unui mormânt. O gagică în fustă mini și bustieră robotea de zor printre cruci. Nu’ș cum naiba făcea, da’ mai mult cu fundu-n sus stătea, fix către noi. Ne-am holbat la ea fo cinci minute și am credința că aia o făcea expres pentru noi. Părea genu’ de fată cumsecade. Mă rog, n-am dezvoltat o relație, deși ne-am fi dorit, că drumul de acces spre țintirim era prea departe. Așa că am mâncat niște porcărele și ne-am îmbătat într-o cârciumă de camionagii.
Sfatul lui C.T.Popescu
Ne facem noi treaba la Oțelu Roșu, venim la București, publicăm povestea jafului și ne trezim dați chemați în instanță. Macaronarul se simțise lezat în paralaxa amorului propriei lasagne și ne dăduse în judecată pentru calomnie. Cerea nici mai mult, nici mai puțin decât 1.000.000 de dolari daune morale. Io nu prea avusesem procese până atunci și eram cam constipat. Mă întâlnesc pe hol cu Cristian Tudor Popescu. Ăla, mai puțin arogant ca de obicei, mă bagă în seamă și-mi laudă ancheta. Io, cu ochii scoși, îi zic de pretențiile broscarului. CTP-ul se uită lung la mine și-mi aruncă peste umăr: „Fă-ți și tu un avans din salariu!”.
Am câștigat procesul la primul termen. Nu mai țiu minte, da’ cre’ că Alin nici n-a aflat că trebuia să dea și el juma' de milion de dolari.
P.S. Poza e făcută la Caru cu Bere, pe 2 ianuarie 2012. În stânga e Alin și în dreapta sussemnatul. La mijloc e superfotograful Costel Ciocan. Cel mai ciufut om pe care l-am întâlnit, pe șase continente. 
Altfel, băiat bun, la drum lung.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
07:42 - O lege nouă perversă
