Pe lângă partenera lui de viață, Nicolae Ceaușescu avea o altă mare slăbiciune. Fostul dictator era fascinat de una dintre vocile cunoscute în anii lui de glorie. Interpreta de muzică populară Tita Bărbulescu s-a numărat printre femeile adorate de acesta.

Nicolae Ceaușescu, fascinat de Tita Bărbulescu

Prin prisma frumuseții, dar și a vocii sale aparte, interpreta de muzică populară a reușit să îl cucerească pe dictator. Astfel, Tita Bărbulescu nu lipsea de la petrecerile lui Nicolae Ceaușescu, unde îl încânta cu melodiile lui preferate.

Fostul conducător era de-a dreptul cac captivat de farmecul irezistibil al artistei. Treb dovadă acesta îi memorase o mare parte dintre versuri.

Parcurs fabulos

Tita Bărbulescu s-a născut în 1936, la Topoloveni, locul în care a învățat primele note muzicale.

Cântăreaţa de muzică populară a ajuns să cunoască tainele acestui domeniu prin intermediul tatălui ei, care a fost un cunoscut lăutar din zona Argeșului Nicolae Bărbulescu. 

„După primul succes notabil, Tita Bărbulescu este propusă pentru Școala Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu.

Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară Doina Argeșului din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra Doina Argeșului, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care menţionăm Sus’ la munte la Muscel, Lele, lelișoara mea, De-ai fi neichii drăguliță, Din Pitești pân’ la Trival, Argeșene, argeșene etc”, conform jurnaluldearges.ro.

Nicolae Ceaușescu a avut o adevărată pasiune pentru Tita Bărbulescu

În perioada 1960 şi 1962, Tita s-a mutat în Capitală. Regretata artistă s-a angajat la Teatrului Ion Vasilescu, iar ulterior a putut fi admirată la „Doina Olteniei” din Craiova și „Flacăra Prahovei” din Ploiești.

Pe parcursul carierei, cântăreața din Argeș a colaborat cu numeroși alți artiști și a fost plecată în multe turnee în afara țării.

în Bulgaria, ea a avut ocazia să cânte împreună cu Maria Tănase. Colegi de scenă i-au fost nume precum Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu şi Maria Ciobanu.

„Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești pân’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Măi neicuță de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Măi neicuță Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuță din Călinești”, potrivit sursei.

De asemenea, din repertoriul Titei nu au lipsit romanțele și cântecele de petrecere. Pe lista preferințelor fostului dictator se aflau: „Trece timpul ca nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești”, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”.