Locuitorii mai multor localități din județul Constanța, copii și adulți, beau apă „asezonată” cu nitriți, nitrați, cloruri sau sulfați. Multe dintre aceste localități sunt aprovizionate cu apă din rețeaua SC RAJA SA. Compania condusă ”de când lumea și pământul” de Felix Stroe, candidatul PSD la șefia Consiliului Județean Constanța, se laudă cu investiții de un miliard de euro numai din fonduri europene.

În urma publicării acestui material, am primit pe adresa redacției următoarea replică din partea RAJA Constanța:

„Calitatea apei potabile furnizată de RAJA S.A. este monitorizată permanent, prin sute de analize care se efectuează zilnic în laboratoare acreditate RENAR, precum și supracontrolul Direcție de Sănătate Publică Constanța, care analizează periodic respectarea parametrilor de potabilitate a apei din rețelele de distribuție. Dacă apa furnizată ar prezenta un risc pentru sănătatea populației, DSP Constanța ar face publică de îndată această situație și ar interzice alimentarea în sistem centralizat.

În articol se face referire la o listă de localități cu apă neconformă la nivelul anului 2012, dar nu se menționează că, în urma investițiilor realizate de RAJA, constănțenii beau o apă de calitate. De asemenea, în material se menționează neconformități la „fântâni și izvoare publice” care nu aparțin RAJA, întrucât companie furnizează apă numai în sisteme centralizate, performante din punct de vedere tehnic, securizate și monitorizate permanent.

La nivelul anului 2019, din monitorizările efectuate în laboratoare acreditate, inclusiv DSP, nu au existat cazuri în care autoritățile de control să impună restricționarea consumului de apă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în situația în care concentrația nitraților depășește 50 mg/l, situându-se în plaja 50-100 mg/l este posibil ca apa să fie furnizată sugarilor atât timp cât este sigură microbiologic și crește vigilența pentru depistarea posibilelor cazuri de methemoglobinemie. Posibilele îmbolnăviri cauzate de nitrați se înregistrează în special la populația care consumă apă din fântâni, nu din sisteme centralizate.

De asemenea, datele epidemiologice sugerează că intoxicația acută cu nitrați este frecvent asociată cu procese infecțioase, situație neîntâlnită în cazul localităților în care RAJA furnizează apă, sistemele centralizate fiind dotate cu instalații de clorinare pentru dezinfecția apei.

Pentru toate sistemele operate de RAJA, Institutul Național de Sănătate Publică, prin Centrul Regional de Sănătate Publică Iași a elaborat, la solicitarea RAJA, studii de evaluare a riscului pentru sănătatea populației în situațiile în care, în urma analizelor, a rezultate existența nitratului în apa destinată consumului uman. Potrivit acestor studii, apa poate fi furnizată tuturor consumatorilor atât timp cât este sigură microbiologic și cu monitorizare suplimentară a calității chimice și bacteriologice a apei. Pentru a clarifica legătura dintre calitatea chimică și bacteriologică a apei, vă transmitem copii după buletinele de analize emise de DSP pentru localități menționate în articol ca fiind neconforme.

Evaluarea riscului pentru sănătatea populației se face pe valori interpretate statistic, luând în analiză valorile medii și valorile mediane ale parametrilor considerați pe o perioadă de cel puțin 3 ani etc. Nu se poate evalua riscul luând în calcul analize sporadice, pe probe momentane, cu o frecvență redusă.

Referitor la neconformitățile menționate pentru parametrii clor rezidual liber și bacterii coliforme, interpretarea este nerelevantă, deoarece se bazează pe valori înregistrate la probe momentane făcute cu o prelevare precară, care nu pot fi extrapolate la întregul sistem și la o perioadă de un an. La toate probele prelevate parametrii baacteriologici au fost conformi (lipsa bacterii patogene), ceea ce înseamnă că a fost asigurată dezinfecția apei în sistem și s-a furnizat apă sigură microbiologic. Sistemele centralizate sunt controlate și dotate cu instalații de clorinare automate, valorile acestor parametri fiind corectate în timp real, în funcție de cantitatea de apă pompată prin sistem, astfel încât consumatorii nu sunt afectați în cazul unor depășiri accidentale. La nivelul anului 2019, în județul Constanța nu s-au înregistrat îmbolnăviri hidrice, fapt care confirmă că apa furnizată de RAJA nu pune în pericol sănătatea publică.

Analizele la apa potabilă se găsesc pe site-ul oficial al companiei pentru zonele de operare și pot fi consultate aici: http://rajac.ro/analize.”

Cu toate acestea, rapoartele Direcției de Sănătate Publice (DSP) constănțene arată realitatea tristă – locuitorii județului nostru consumă apă care poate fi periculoasă pentru sănătate, distribuită de RAJA la un preț destul de piperat, mai exact 4,91 lei pentru un metru cub.

Dacă gospodăriile mai sunt racordate și la sistemul de canalizare, la tariful perceput de RAJA se adaugă 4,75 lei/mc (canalizare și epurare), prețul final fiind 9,66 lei/mc, unul dintre cele mai mari din țară. Toate astea pentru apă care cu greu poate fi numită potabilă.

Măsuri și promisiuni

Un raport din 2012 al DSP Constanța, care poate fi studiat pe site-ul instituției, arată că mai multe localități deservite de societatea condusă de Felix Stroe primesc apă cu nitrați și nu numai.

Potrivit Raportului privind calitatea apei potabile din județul Constanța în 2012 localitățile în care RAJA SA distribuia apă departe de a fi potabilă erau: comuna Adamclisi - sat Zorile, comuna Ciobanu, comuna Comana – sat Comana, sat Pelinu, sat Tătaru, Crucea, Dumbrăveni (sat Furnica), Independența, Movila Verde, Mereni, Osmancea, Mihail Kogălniceanu (nitrați și crom), Mihai Viteazu, Mircea Vodă, Satu Nou, Ostrov, Ovidiu – sat Poiana, Techirghiol și Hârșova,

Potrivit documentului citat, medicii de familie din localitățile în care apa din fântânile și izvoarele publice este necorespunzătoare trebuie să informeze pacienții asupra riscurilor pentru sănătate a folosirii unei ape de băut de calitate necorespunzătoare și asupra măsurilor pe care aceștia trebuie să le ia pentru a-şi proteja sănătatea. În cazul în care apa din fântânile și izvoarele publice are concentrația de nitrați mai mare decât valoarea prevăzută în lege, Primăria este obligată să asigure apă potabilă fără plată pentru sugari şi copiii mici până la 3 ani.

”Prin planurile de măsuri depuse de SC RAJA SA CONSTANŢA la DSP CONSTANŢA, societatea angajează măsuri de eliminare a nitraților din apa potabilă (forarea unor puțuri noi sau denitrificare, după caz)”, se mai arată în Raport.

Peste 40.000 de locuitori afectați

Timpul a trecut, iar situația se prezintă din ce în ce mai rău. Raportul DSP Constanța pentru anul 2019 nu arată nicio îmbunătățire față de cel din 2019, ba din contră. Mai multe localități constănțene primesc apă infestată de la RAJA SA pentru un preț care va rivaliza, în curând, cu cel al aurului.

Documentul arată că localitățile în care viețile locuitorilor sunt puse în pericol de apa distribuită de SC RAJA SA sunt: Amzacea, Albești, Comana (satele Comana, Pelinu, Tătaru), Coroana (comuna Albești), Cotu Văii, Crucea, Dulcești, Dumbrăveni, Furnica, Independența, Istria, Movila Verde, Tătaru, Pelinu, Topraisar/Biruința, Băneasa, Ostrov, Hârșova/Ciobanu, Vadu Oii (amoniu, nitriți), Negru Vodă, Murfatlar II, Poiana, Vâlcele, Mihai Viteazu, Pecineaga/Moșneni, Faclia de Sus (comuna Saligny – sulfați), Țepeș Vodă, comuna Siliștea (sulfați), Ciocârlia de jos, Mircea Vodă/Satu Nou (sulfați), Tortoman (sulfați și cloruri).

Documentul arată că, în total, în județul Constanța, 40.011 consumatori sunt afectați de prezența nitraților în apa ”de băut”, 12.868 de prezenta clorurilor, 214.786 de consumatori, inclusiv din municipiul Constanța, din cauza clorului rezidual liber la capătul de rețea și 23.545 de bacteriile coliforme. O apă bună și curată precum cea plată, așa cum nu o dată s-a lăudat mai-marele RAJA, Felix Stroe, cel care, după ce s-a jucat ani la rândul cu sănătatea constănțenilor din scaunul de director al RAJA, vrea să devină președintele Consiliului Județean Constanța,

Copiii, principalele victime ale nitraților din apă

Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Constanța spun că prezența nitraților în apa potabilă peste limita prevăzută de legislația sanitară (50mg/l) poate determina apariția intoxicației cu nitrați la copii 0-3 ani (methemoglobinemia acută infantilă/boala albastră).

„Nitrații din apa potabilă ajunși în organismul copiilor mici, sub acțiunea florei reducătoare din tubul digestiv sunt transformați în nitriți (substanțe instabile în mediu, responsabile în mod direct de producerea intoxicației la copii); transformarea nitraților în nitriți poate avea loc și exogen (în apă), dar numai în perioadele calde ale anului și de asemenea în prezența unei flore reducătoare din apă.

Aciditatea gastrică slabă la sugari și mai ales la cei cu boli infecțioase (diaree, IACRS, etc) permite proliferarea microorganismelor reducătoare care reduc nitrații la nitriți în porțiunea superioară a tractului gastrointestinal”, se arată în Raportului privind calitatea apei potabile din județul Constanța în 2019.

Documentul mai arată că nitriții ajung în sânge unde se combină cu hemoglobina fetală rezultând methemoglobina. Această substanță creează legături stabile cu oxigenul astfel încât se produce un deficit de oxigen în țesuturi și se instalează semnele clinice ale hipoxiei: colorația albastră a tegumentelor (boala albastră), dispnee, tahicardie, agitație, convulsii, semne digestive (diaree sau constipație)

Din nefericire, în lipsa unui tratament adecvat, aplicat de urgență, intoxicațiile cu nitrați pot avea și efect letal, acesta depinzând de vârsta copilului, starea de nutriție cât și de prezența altor afecțiuni sau tare asociate.

Despre RAJA lui Stroe

Potrivit informațiilor de pe pagina de Internet a instituției, RAJA SA Constanța este al doilea mare operator în domeniul alimentării cu apă a populaţiei din România, după Bucureşti, şi deserveşte peste 750.000 de locuitori, iar în timpul sezonului estival depăşeşte 2,5 milioane de persoane. Aproximativ 90% din apa furnizată beneficiarilor este extrasă din subteran, însemnând o apa de o calitate foarte buna, dar si costuri deosebit de mari generate de consumul de energie electrică. Nu se arată, însă, câte dintre aceste localități primesc apă potabilă la robinet și nu otravă.