SERIAL EVZ. Agricultura intensivă de dinainte de ’90, lipsa canalizărilor şi bălegarul aruncat la întâmplare ne-au lăsat o moştenire cruntă: multe fântâni şi terenuri sunt poluate cu nitraţi.

A sosit nota de plată pentru producţiile-record de dinainte de ’89, pentru insuficienţa lucrărilor de infrastructură în domeniu şi pentru lipsa grijei la depozitarea gunoiului de grajd: românii de azi riscă să se îmbolnăvească de pe urma poluării "istorice".

Resursele de apă ale României sunt "relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu", arată Administraţia Naţională Apele Române (ANAR). O mare parte din apa subterană e poluată cu nitraţi, iar peste jumătate din suprafaţa ţării e vulnerabilă la poluarea cu nitraţi, potrivit unei statistici întocmite de specialiştii ANAR în 2009.

E nevoie de 1,8 miliarde €

Potrivit calculelor întocmite de autorităţi, pentru ca apa din pânza freatică să nu mai fie poluată, iar analizele terenurilor să iasă bine, România ar trebui să investească nu mai puţin de 1,8 miliarde de euro. Alte aproximativ 16 milioane de euro ar trebui alocate, anual, pentru exploatarea investiţiilor, iar 2,5 milioane de euro ar fi necesari pentru instruirea ţăranilor în privinţa depozitării bălegarului.

Vina se împarte între autorităţile actuale, care n-au extins suficient reţeaua de canalizare, factorii de decizie de dinainte de ’90, care au preferat o agricultură intensivă, pe bază de azot. Mai sunt apoi ţăranii care depozitează la întâmplare dejecţiile de animale şi proprietarii de locuinţe care şi-au instalat fose septice neimpermeabile.

Îndepărtarea nitraţilor din apă e un proces complicat şi costisitor. "S-au experimentat tehnici chimice şi biochimice sau se recurge la amestecarea apelor contaminate cu altele cu concentraţie mai redusă de azotaţi. Dar e mult mai uşor şi ieftin să previi", explică specialiştii într-un raport guvernamental.

Fântânile trebuie săpate la zece metri adâncime

Măsurile de prevenire a intoxicaţiei cu nitraţi şi nitriţi sunt relativ simple şi pot fi luate la nivelul fiecărei gospodării, au explicat pentru "Evenimentul zilei" specialişti din cadrul Ministerului Mediului.

Astfel, în zona rurală, fântânile trebuie săpate la cel puţin zece metri adâncime şi amplasate în amonte, cât mai departe de toalete sau grajduri.

De asemenea, gunoiul de grajd nu trebuie depozitat în locuri neamenajate în curţi, pe câmp sau pe malul apelor, ci în locuri special construite. Iar pentru a preveni infiltrările de nitraţi în pânza freatică, proprietarii de animale ar trebui să le amenajeze grajduri sau coteţe cu podea impermeabilă.

Pe de altă parte, cei care stau la casă ar trebui să betoneze pereţii foselor septice. În următoarele zile, EVZ va spune cine, cum şi cât a contribuit la poluarea cu nitraţi şi care sunt efectele sociale şi economice ale acestui fenomen. Totodată, va explica şi riscurile la care se supune România dacă nu ia măsuri ferme pentru stoparea poluării cu nitraţi.

BOLI PROVOCATE DE NITRAŢI

Întârziere mintală la copii, cancer la adulţi

Potrivit medicilor, apa poluată cu nitraţi şi nitriţi poate provoca întârzieri mintale la copii, cancer la colon şi probleme de circulaţie la adulţi. În cazul bebeluşilor, poate duce la deces.

În fântâni, nitraţii care provin din alimente se reduc în nitriţi. Aceştia din urmă duc la producerea unei boli foarte grave: methemoglobinemia. Practic, transportul oxigenului în sânge e îngreunat. La copiii sub şase luni, afecţiunea e cunoscută sub numele de "boala albastră de fântână". Practic, copilul se asfixiază, a explicat pentru EVZ medicul Tamara Ciofu, de la Spitalul de Copii din Botoşani.

Pentru copiii mai mari, nitriţii pot produce întârziere mintală. La adulţi pot apărea disritmii, atacuri de apoplexie şi stări comatoase. (Dan Arsenie) 58% din teritoriul României este vulnerabil la poluarea cu nitraţi, arată specialiştii Administraţiei Naţionale Apele Române În Sadoveni, rata nitriţilor din apă este de opt ori mai mare decât limita maximă. E ca şi cum ai pune o granulă de azotat în fiecare cană. Autorităţile tac, iar copiii mor fără să-i ştie nimeni.  Citiţi AICI povestea oamenilor care beau otravă cu găleata