Este a treia creştere la rând a dobânzii decisă de banca centrală americană, dobânzile situându-se de acum într-un interval cuprins între 3% şi 3,25%.

Banca centrală americană (FED) a anunţat, miercuri, 21 septembrie, o creştere cu trei sferturi de punct a dobânzilor sale şi "anticipează că vor fi necesare creşteri suplimentare", din cauza unei inflaţii tot mai ridicate şi greu de stăpânit.

Este a treia creştere la rând a acestui nivel, dobânzile situându-se de acum într-un interval cuprins între 3% şi 3,25%, în vreme ce inflaţia este aşteptată să fie de acum de 5,4% în acest an, faţă de 5,2% cât se aştepta până acum. Rezerva Federală prevede de acum o creştere cvasi-nulă pentru 2022 (+ 0,2 %), faţă de 1,7 % prevăzut în iunie.

"Comitetul este ferm hotărât să readucă inflaţia la obiectivul său de 2%", a declarat banca centrală a Statelor Unite într-un comunicat. FED "prevede că vor fi adecvate noi creşteri ale obiectivului dobânzii", adaugă aceasta.

Creşterea dobânzii directoare face să crească dobânzile la diferite credite pentru particulari şi profesionişti, pentru a duce la încetinirea activităţii economice şi deci să scadă presiunea asupra preţurilor.

Încetinirea voluntară a economiei

Dobânzile la creditele imobiliare, de exemplu, au crescut de la începutul anului: ele au depăşit 6% la un credit pe 30 de ani, pentru prima dată din 2008. Aceasta face să scadă vânzările în acest sector care a arătat o insolent de bună stare de sănătate de la începutul pandemiei.

Dar această încetinire voluntară a economiei este foarte delicată, deoarece o frânare puternică poate să arunce Statele Unite în recesiunea care planează deja asupra întregii economii mondiale. Excelenta sănătate a pieţei muncii dă FED marje pentru a acţiona în mod agresiv.

Rata dobânzii actuale (3,7 %) este una din cele mai mici din ultimii 50 de ani şi nu mai există suficienţi muncitori pentru a ocupa toate posturile vacante. Rata şomajului ar trebui să crească foarte uşor sub efectul creşterii dobânzilor directoare, la 3,8% în 2022, apropiată de 3,7% aşteptate anterior, înainte de a atinge 4,4% în 2023 (faţa de 3,9% anticipate în iunie).

Puternica instituţie a repetat-o: lupta contra inflaţiei este prioritatea sa. S-o laşi să se ancoreze ar implica măsuri şi mai dureroase pentru gospodării şi companii, cum a fost cazul acum 40 de ani, după anii de creştere a preţurilor care s-au apropiat uneori de 15%.

Banca centrală americană, ca şi alte bănci centrale de peste tot din lume, încearcă să tempereze inflaţia provocată de perturbările lanţului de aprovizionare legate de pandemia de Covid-19 şi exacerbate de creşterea preţurilor energiei şi alimentelor din cauza războiului din Ucraina, notează lemonde.fr .

(Traducere Rador)