În 7 februarie 2014, Crin Antonescu a anunțat că îl propune pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne în Guvernul Ponta. Edilul din Sibiu nu a cedat tentației, ci a spus că dacă legislația îi permite, ar vrea să fie și primar și vicepremier și ministru pentru o perioadă „rezonabilă” de timp. Acum, când știm cum traduce Iohannis sintagma „perioadă rezonabilă”, putem intui cât ar fi ocupat concomitent cele trei demnități.

După ce președintele de atunci al PNL și copreședinte al USL, Crin Antonescu, l-a rugat pe Klaus Iohannis să se mute în Capitală, acesta a declarat că acceptă nominalizarea sa în Guvern pentru „coordonare” și „impunerea legii”, precizând că garantează că face ceea ce face „pentru a îmbunătăți vizibil componenta liberală în Guvern” și percepția publicului asupra liberalilor. „Nu sunt dispus să renunț foarte ușor la primărie. Dacă legislația permite, voi face apel la această legislație care reglementează situații excepționale. Aceasta nu este o strictă urgență. Cred că se găsesc soluții pentru a realiza un interimat de o lungime rezonabilă pentru a vedea cum se rezolvă lucrurile”, declara primarul Sibiului, prim-vicepreședinte PNL.

Antonescu, nervos și glumeț

Crin Antonescu l-a propus pe Iohannis în cadrul Biroului Permanent Național din 7 februarie 2014. Când i-a dat cuvântul acestuia, liberalii au început să vocifereze. „Stimati colegi din PNL, vă atrag atentia ca aici nu este autogară! Vă pun în fața alternativei, cu respect, vă rog să ieșiti din sală sau tăceți. Vă rog sa închideți ușa!”, a izbucnit Antonescu.

În timpul discursului, Iohannis a subliniat de mai multe ori că acceptat nominalizarea în Guvern în cursul dimineții, dar a precizat că „discuții au fost și înainte”. Precizarea lui i-a dat prilej lui Antonescu să facă o glumă pe seama sa.

„Decizia, ați reținut, a fost luată azi dimineață. De ce insist să rețineți acest lucru, pentru că el contrazice încă o dată stupida legendă cum că eu nu aș fi matinal”, a declarat liderul liberal în hohotele de râs ale asistenței.

Nu mult mai târziu, când relațiile dintre ei s-au răcit, presupusul viciu al lui Crin Antonescu, somnul, a dat prilejul unei glume care au circulat în partid, dar nu numai. Klaus Iohannis se plângea că nu-i răspunde Crin Antonescu la tefefon. „Păi, cum să-i răspundă? Până apucă să se prezinte Iohannis, Crin adoarme la loc”.

Tatonări și tentative eșuate

Trei zile mai târziu, în 10 februarie, premierul Victor Ponta, copreședinte USL, anunța discuții legate de numirea lui Klaus Iohannis în funcția de vice-premier. Prima rundă a negocierilor a eșuat. În 8 februarie, deși toți social-democrații declarau că primarul Sibiului ar fi „achiziția anului” în Guvern, probabilitatea ca acest lucru să se și întâmple era tot mai îndepărtată. Și Iohannis juca tare, declarând că nu este dispus să renunțe la funcția de primar desi s-a arătat că ar fi fost incompatibil în cele trei funcții: primar, vice-premier și ministru. În 19 februarie, Crin Antonescu anunța: „Ponta nu-l vrea pe Iohannis premier (…) Domnul Ponta are alte gânduri, PSD și ceilalți, asociații, au alte gânduri. (...) E clar că oamenii fac pe dracu-n patru numai să nu vină Iohannis”.

Ruperea

A urmat o perioadă de certuri și reproșuri, urmate de ruperea coaliției. Atunci s-a schimbat întreaga scenă politică. Socialdemocrații le-au reproșat liberalilor că s-au cramponat de Klaus Iohannis. „Ruptura dintre PSD și PNL a fost un act deliberat, bine pus la cale. A fost destul de surprinzător ca dintr-o dată liberalii să se cramponeze de ideea că fără Klaus Iohannis la Ministerul de Interne și vicepremier nu mai există viață pe Pământ, iar Victor Ponta să fie atât de categoric în a spune‚ orice, dar nu Klaus Iohannis’ care, la acel moment, nu era nici președintele PNL, nici candidat”, declara Șerban Nicolae.

 

Transferul de putere liberal

În 29 iunie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președinte al PNL în cadrul Congresului formațiunii, când între taberele celor doi, Iohannis și Antonescu, au ieșit scântei. „Această competiție a fost cea mai mare provocare din cariera mea politică și sunt onorat că am fost ales președinte al PNL. Împreună cu mine sunt majoritatea colegilor care au fost aleși”, a declarat Klaus Iohannis.

Tot atunci s-a decis și fuziunea dintre PNL și PDL, iar democrat liberalii au acceptat ca noua formațiune să se numească PNL. „Congresul a votat pentru fuziunea dintre PNL și PDL și adeziunea PNL la PPE. Congresul a dovedit: PNL știe ce vrea în politica românească și anume 10 ani de guvernare liberală. PNL este cea mai bună echipă”, declara Iohannis.

Klaus Iohannis este membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înființare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost președintele formațiunii, demisionând din această funcție după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. Ulterior, la Congresul PNL din 23 februarie, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

„Această competiție a fost cea mai mare provocare din cariera mea politică și sunt onorat că am fost ales președinte al PNL. Împreună cu mine sunt majoritatea colegilor care au fost aleși”, a declarat Klaus Iohannis.

„Congresul a votat pentru fuziunea dintre PNL și PDL și adeziunea PNL la PPE. Congresul a dovedit: PNL știe ce vrea în politica românească și anume 10 ani de guvernare liberală. PNL este cea mai bună echipă”, a mai spus Iohannis.

Atunci, actualul președinte al PNL, Ludovic Orban, a fost ales vice-președinte cu cele mai multe voturi, 1310.