Sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Fața nevăzută a magistraturii românești. Între 2020 și 2024, bugetul de stat a fost serios solicitat de cererile venite din sistemul judiciar: peste 1,2 miliarde de euro au fost plătiți magistraților sub formă de compensații financiare pentru presupuse inechități salariale.
Această sumă acoperă doar plățile realizate de trei instituții — Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției și Ministerul Public — fără a include eventualele fonduri plătite de Consiliul Superior al Magistraturii, o instituție care nu a făcut publice detaliile aferente acestor cheltuieli, potrivit Riseproject.
Fața nevăzută a magistraturii românești
Mecanismul prin care aceste sume ajung în conturile magistraților este deja bine cunoscut în interiorul sistemului: se invocă discriminări salariale, se deschid procese împotriva statului, iar deciziile din instanță duc, adesea, la creșteri salariale sau la plăți retroactive considerabile.
Discriminări invocate, câștiguri substanțiale
Strategia a devenit o practică obișnuită în rândul unor membri ai corpului magistratului, care reclamă diferențe de tratament față de alți angajați din sectorul public. Un exemplu recent este al fostului judecător Cristi Danileț, care a inițiat mai multe acțiuni în instanță pentru a obține creșteri salariale.
Într-unul dintre cazuri, Danileț a cerut un spor de 25% pentru confidențialitate, argumentând că și alte categorii de bugetari beneficiază de acest avantaj, iar magistrații ar trebui să fie tratați similar, mai ales având în vedere accesul lor la informații sensibile.
Cristi Danileț. Sursa foto: Razvan Valcaneantu/EEC
Instanța a respins cererea, reamintindu-i că beneficia deja de un spor de 5% pentru aceleași atribuții, iar acordarea unuia suplimentar cu aceeași justificare ar fi nejustificată.
Într-un alt proces, aflat încă pe rol, Danileț solicită retroactiv o indexare salarială de aproximativ 40% pentru perioada 2018–2022. Deși s-a pensionat în 2024, câștigarea acestui proces i-ar permite recalcularea pensiei — care, potrivit declarațiilor proprii, se ridică la 23.000 de lei — în funcție de noile venituri stabilite în instanță.
Un sistem paralel de autobeneficii
Ceea ce atrage atenția este amploarea și discreția cu care se desfășoară acest fenomen. Spre deosebire de dezbaterea publică intensă privind pensiile speciale, valul proceselor salariale interne trece aproape neobservat, deși impactul financiar este de ordinul miliardelor. În plus, aceste creșteri salariale generează automat și majorări ale pensiilor speciale, care sunt calculate în funcție de veniturile din perioada activă.
Mai mulți magistrați, inclusiv nume controversate precum Lia Savonea, desemnată pentru conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau chiar foști adversari ai acesteia în spațiul public, par să se regăsească în aceeași tabără când vine vorba despre maximizarea propriilor beneficii.
Așa-zisele „discriminări” salariale par să fi devenit, în ultimii ani, un pretext eficient pentru sporuri, indexări și compensații de ordin personal. În lipsa unei reforme reale în sistemul de salarizare din Justiție, și în absența unei transparențe totale a cheltuielilor publice, fenomenul riscă să se perpetueze, într-un climat general de neîncredere față de echitatea distribuției banului public.
