O sintagmă dragă feseniștilor era că ei sunt ”emanații Revoluției”. Parafrazând, un alt ”emanat” al Scrisorii a fost Alexandru Bârlădeanu. El nu a fost doar membru al CFSN ci, în ciuda vârstei, 78 de ani, în 1989, a fost și timp de doi ani, între 1990 și 1992, senator și președinte al Senatului României. Bârlădeanu a fost chemat în CFSN de Brucan, dar acceptat imediat de Ion Iliescu.
Alexandru Bârlădeanu e descris ca un „economist marxist”, membru de partid din 1943, adică tot din ilegalitate. A ocupat funcții mari în perioada în care România a fost condusă de prietenul său, Gheorghe Ghoerghiu-Dej. După ascensiunea lui Ceaușescu nu a mai avut demnități de top.
Cea mai veche mențiune despre el am găsit-o într-o telegramă CIA din 1949. În telegramă este prezentată poziția sa la o întâlnire trilaterală, Polonia, Cehoslovacia, România. El, ca ministru al comerțului exterior susținea că linia acestor țări este de a intra complet sub controlul Sovieticilor.
Agenții spun: ”Alexandru Bârlădeanu, al cărui nume real se spune că este Schwartzmann. (...) În timpul șederii sale în Uniunea Sovietică, se spune că a lucrat cu Vîșinschi, la Secțiunea Balcani, direcția politică a Ministerului (pe atunci comisariat) Afacerilor Externe. Este convins că politica sovietică va fi un succes și va rezulta într-un triumf în întreaga lume. Acum, Bârlădeanu merge de 3-4 ori pe lună la Moscova pentru instrucțiuni.
Se bucură de încrederea românilor și nu se implică în conflictele din partid.”
În iulie 1953, CIA primea următoarea telegramă despre cel care, peste ani, avea să consilieze puterea instalată la București după o Revoluție:
” Sursele spun că, din cauza poziției adoptate de Alexandru Bârlădeanu, ministru al Comerțului Exterior, el este în pericol și ar putea fi arestat pentru conspirație împotriva statului român. Bârlădeanu este un prieten apropiat al lui Gheorghiu-Dej și asta ar putea fi privită drept un atac direct la președintele Consiliului de Miniștri.”
La acea dată, Bârlădeanu contrazicea politicile impuse de proaspăt instalatul la Kremlin Nichita Hrușciov.
Recomandările noastre
