François Hollande vrea să profite și să încheie un acord „imediat”. Angela Merkel vrea să aștepte referendumul. Președintele CE a fost chemat la ordine. Tensiunea crește în Grecia

Scrisoarea de marți seara către Bruxelles, în care premierul grec se arăta dispus să accepte, cu multe condiții (printre care excluderea FMI din acord), pachetul de măsuri al creditorilor, a produs furtună în Europa. Evident, agasat de tărăgănarea negocierilor, președintele Franței a declarat: „Să fie clar, acordul trebuie încheiat imediat!”

Hollande se situează pe o poziție total opusă față de aliata sa, Angela Merkel. Cancelarul german, vorbind ieri în fața Bundestagului, și-a reafirmat intenția de a nu lua în considerare nici o propunere a Greciei până la desfășurarea referendumului. Ea a exclus ferm „un compromis cu orice preț” și a repetat că „viitorul Europei nu este în pericol”. Poziția lui Merkel este influențată de cea a ministrului său de Finanțe, Wolfgang Schäuble, care susține că, mai întâi, Grecia trebuie „să-și clarifice poziția”, și că „nu există o bază” pentru noi discuții înainte de referendum. Schäuble este adeptul teoriei că, dacă Grecia vrea să-și rupă gâtul, ieșind din Zona Euro, să fie lăsată să o facă.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker, fusese chemat la ordine aseară de popularii europeni, din grupul cărora face parte. Mulți dintre ei îl acuză de ambiguitate, ba chiar și de lipsă de voință de a ajunge la un acord cu Grecia.

Referendum ilegal?

Referendumul de duminică nu corespunde standardelor Consiliului Europei, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției, Thorbjoern Jagland. El a enumerat trei condiții care nu sunt îndeplinite: votanții trebuiau să știe întrebările cu două săptămâni înainte; timpul scurt nu permite trimiterea de observatori; întrebările trebuie să fie clare și ușor inteligibile.

Pe măsură ce efectele atitudinii lui Tsipras se fac simțite, tensiunea socială crește în Grecia. Ieri a fost zi de pensii, iar mii de pensionari fără card au fost obligați să stea ore întregi la cozi la puținele bănci care și-au deschis porțile.

Ultimele sondaje arată că numărul celor care ar vota NU (propunerilor creditorior) la referendum a scăzut de la 57%, înainte de închiderea băncilor, la 46% astăzi, iar al celor care ar vota DA a crescut de la 30% la 37%

Tsipras vrea și NU și Euro

Premierul grec a încercat aseară să-și convingă compatrioții că ideea unui referendum a fost bună. Într-un mesaj televizat, Tsipras a declarat că „anunțul referendumului i-a făcut pe creditorii noștri să pună pe masa negocierilor propuneri mai bune”. Conștient că rămânerea sa la putere este legată de rezultatul de duminică, el a încercat să-i convingă pe greci că „a spune NU la referendum nu înseamnă ieșirea din Zona Euro”, ci „a putea să obținem un acord mai bun”.

Isărescu: Băncilor elene locale nu li se aplică decizile din Grecia

Influența crizei grecești asupra României este în special generată de prezența băncilor elene pe piața locală. Ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a avut o primă intervenție publică referitoare la implicațiile evoluției din ultimele zile. Acesta a explicat că ponderea pe care băncile elene o reprezintă în totalul pieței bancare de la noi este „moderată”, respectiv 12%. În plus, acestea sunt bine capitalizate și nu se supun reglementărilor din Grecia, privind controlul capitalului.

„Măsurile luate în Grecia nu se aplică și băncilor locale – dacă banca Greciei va lua o decizie, nu se va aplica și băncilor locale. Toate băncile sunt persoane juridice române și sunt supravegheate direct de Banca Națională a României”, a explicat guvernatorul. Acesta a completat că instituțiile nu sunt dependente de banii proveniți de la băncile mamă.

„Liniile de finanțare de la banca mamă reprezintă 27,5% din pasivul băncilor cu capital grecesc, iar majoritatea au scadența mai mare de un an, deci nu au cum să retragă aceste linii de finanțare”, a mai spus guvernatorul. Isărescu a completat că toate cele patru bănci românești cu capital grecesc au atât numerar, încasări, dar și titluri sau RMO, dețineri ce pot fi transformate rapid în numerar sau pot fi folosite pentru a accesa finanțare de la Banca Națională.

Două noi legi adoptate, „în context”

În contextul crizei grecești, Guvernul României a adoptat, ieri, două legi care se referă la structurile de garantare a depozitelor. Printre cele mai importante prevederi se regăsește aceea care prevede creșterea numărului de categorii care beneficiază de garantare, prin lărgirea sferei la toate întreprinderile.

De asemenea, ar putea lua naștere scheme transfrontaliere de garantare, iar plata comensațiilor către deponenți s-ar putea face și de către sucursale din alte țări decât aceea unde a fost înființat depozitul.