Extrema dreaptă - de ce „prinde” mereu la public? O radiografie a ascensiunii acestei orientări în Europa secolului XXI

Suntem la finalul primului sfert al secolului XXI. Ca și în secolul XX, în aceiași perioadă, Europa fierbea la focul extremismului de dreapta, mai ales Occidentul, cu extinderi spre Centrul și Sud-Estul Europei, în timp ce Estul era dominat de comunismul de tip sovietic.

Extrema dreaptă - mult mai eterogenă. De ce „prinde”?

Extrema dreaptă desemnează o paletă largă de orientări. Istoriografia marxistă și „fiicele” acesteia au generalizat extrema dreaptă sub noțiunea de fascism. Evident, este o aberație. Extrema dreaptă este particulară de la stat la stat și a fost particulară și în secolul trecut, în ciuda unor linii oarecum generale. Extrema dreaptă „prinde” pentru că găsește „vina” pentru criză, eșec, sărăcie în „celălalt”, adică în elementele alogene dintr-un stat. Găsind un inamic închipuit, alogen, extrema dreaptă este preferată de cei ce nu suportă să li se spună că reforma trebuie să înceapă din interior.

Dar oare cum au ajuns străinii atât de huliți să domine? Nu știu alții ce au citit prin tinerețile lor, dar mie mi-a căzut în mână în tinerețe „Șocul viitorului ” scrisă de Alvin Toffler, acum peste patru decenii și tradusă cam tot atunci la Editura Politică. El dă exemplul turcilor care ocupau gara din Munchen în căutare de lucru și numărul lor creștea. În primul rând, imigranții atât de „demonizați” au venit să facă acele munci pe care autohtonii nu le mai făceau: curățenia pe străzi, munca în construcții și pe marile domenii agricole, îngrijirea bătrânilor. Prosperitatea produsă de Planul Marshall făcea un occidental să accepte ajutorul guvernamental decât să muncească în meserii „disprețuite”.

Extrema dreaptă promite paternalism, tradiționalism, religie și spirit așa zis religios păzit de organizații civice, chiar paramilitare. Desigur, nu se poate uita că după Al Doilea Război Mondial, când Vestul se lupta cu regimul comunist sovietic și expansiunea sa, au fost reabilitați toți extremiștii de dreapta care făcuseră dovada că nu comiseseră crime contra umanității și care se „pocăiseră”. Evident, mulți au făcut această „spălare de păcate”, formal și așteptând vremuri mai bune.

Comunismul „se coace” la foc mic în Europa?

Recunosc că am împrumutat noțiunea prin parafrază de la un jurnalist, sociolog cu mult mai multă experiență și cu mult mai mult talent decât mine, Mirel Palada. Autorul explica foarte clar că deja neomarxismul face ravagii în Europa, sufocând democrația postbelică, fapt ce duce la creșterea exponențială a extremei drepte. Dar, aș completa eu, neomarxismul ce este oare? Este troțkismul amestecat cu gândirea Școlii de la Frankfurt, gonite de naziști în America anilor 30.

Eu personal, cred în repetabilitatea Istoriei, ca pattern, ca scenariu, cu alți oameni în alt timp. S-a spus că Rusia a sprijinit extrema dreaptă franceză. Sincer, nu mă surprinde, că doar Stalin dăduse ordin comuniștilor să se înscrie în organizațiile fasciste, naziste, legionară din România pentru a le compromite și a face în numele lor tot felul de abuzuri pentru ca să vină comunismul ca un ideal. Se știe că faimosul Corp Muncitoresc Legionar fusese înțesat de activiști creați la școala Cominternului. În NSDAP-ul lui Hitler era afluență de agenți comuniști.

Cum au scăpat comuniștii la Jilava în noiembrie 1940?

Își mai amintește cineva că deși urau bolșevismul, legionarii români i-au „iertat” pe comuniștii de la Jilava în toamna lui 1940? Nicolae Ceaușescu era în celula de lângă locul unde au fost masacrați „carliștii” la Jilava, Nu este deloc surprinzător să vezi extremismul de dreapta sprijinit de cel de stânga! Mulți comuniști români mai că nu au fost decapitați de Stalin fiindcă nu înțelegeau de ce fusese semnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Și nu doar români! Au fost acuzați de troțkism și mulți au ajuns cu spatele la zid sau au înfundat pușcăriile. Niciodată comunismul nu a prins direct la mase, a trebuit să vină după un dezastru produs de extrema dreaptă.

Așadar, tonul dat de Franța la capitolul extremei drepte va regenera Rezistența Franceză unde cândva comuniștii au avut și ei rolul lor?