Ministerul Apărării din Rusia susţine că SUA ar trebui să îşi distrugă „sistemele nucleare amplasate” în România, pentru a se respecta Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), care în momentul de faţă a devenit inactiv.

Poziţia Kremlinului faţă de Scutul Antirachetă de la Deveselu nu este nouă şi se înscrie într-o retorică a intimidării aliaţilor NATO din Estul Europei, şi a creării unei breşe de neîncredere între SUA şi aliaţii săi din Europa

În contextul în care generalul colonel Serghei Karakaiev, comandantul Forţelor Strategice ale Federaţiei Ruse, a confirmat într-un interviu acordat în decembrie publicaţiei „Krasnaya Zvezda”, că instalaţiile americane de apărare antirachetă din Europa sunt în raza de acţiune a rachetelor ruseşti.

Contactat de Jurnaliştii.ro, fostul consilier prezidenţial, directorul Colegiului Naţional de Informaţii, Iulian Fota a declarat, că România ar face o mare greşeală dacă s-ar plasa în centrul disputei dintre Rusia şi SUA, în contextul în care Kremlinul are tot interesul să dea de înţeles că Washingtonul a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

„Scutul antirachetă de la Deveselu este în primul rând al NATO şi dacă statul român ar reacţiona în acest context ar face jocul Rusiei, care vrea să arunce vina pe SUA pentru încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. De asemenea, Rusia este posibil să mai încerce să creeze o breşă de neîncredere între SUA şi aliaţii săi europeni şi totodată să amplaseze rachete Kalibr pe rampe mobile în apropierea limesului Europei de Est. Prin decizia SUA de a se retrage din INF, Europa se confruntă cu un deficit de securitate în faţa rachetelor ruseşti”, a declarat Iulian Fota, pentru Jurnaliştii.ro.

La rândul său, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor a declarat, vineri, la postul Digi 24 că Scutul Antirachetă de la Deveselu nu încalcă Tratatul INF şi nu este o capacitate militară ofensivă.

„E același tip de retorică. Este modul obișnuit al Rusiei de a discuta această problemă, dar eu cred că cel mai important și orice discuție vizavi de acest subiect trebuie să plece de la definirea, încă o dată și încă o dată subliniată cu toată forţa, asupra faptului că ce avem la Deveselu reprezintă o capacitate care nu e, și repet, nu este ofensivă. E un scut antibalistic și nu are niciun potențial de amenințare față de Rusia”, a adăugat Mihai Fifor.

În schimb, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin a declarat, joi, că Rusia va acționa „în oglindă” cu SUA, în ce privește rachetele, iar România, cu baza sa de interceptoare de la Deveselu, trebuie luată în considerare de apărarea Rusiei.

Potrivit acestuia, Moscova nu are planuri ostile față de România, dar cere SUA distrugerea scutului antirachetă de la Deveselu.

„Decizia noastră este să nu amplasăm noi rachete. Prin urmare, pentru moment nu se va schimba nimic. Deși de la bun început, în 2016, președintele nostru, în timpul vizitei sale în Grecia a explicat care este detaliul în care se ascunde diavolul. Acest detaliu este că, începând cu sfârșitul anilor 1990, americanii au plănuit și apoi au pus în aplicare pe teren amplasarea acelor facilități de lansare terestre, care sunt interzise de acest Tratat INF și care pot fi folosite, doar prin schimbarea de software, pentru a lansa rachete strategice, care nu sunt interzise dacă sunt pe mare sau în aer, dar sunt interzise dacă sunt la sol. E vorba de rachetele de croazieră Tomahawk, care pot fi cu ușurință încărcate cu focoase nucleare”, a subliniat Valeri Kuzmin.

Scutul de la Deveselu se activează rapid ori de câte ori radarele fixe sau mobile depistează o rachetă ostilă. În prima fază, senzorii detectează lansarea rachetei şi calculează traseul. Calculatoarele stabilesc, mai apoi, cea mai bună traiectorie pentru a neutraliza ţinta după care urmează atacul.

Sistemul Aegis de la Deveselu este considerat cel mai modern complex de apărare din Europa, se întinde pe aproape 170 de hectare şi găzduieste 44 de rachete interceptoare.  Proiectul a costat 800 de milioane de dolari şi a început în 2013.