Exclusiv. Probele aduse de DIPI în dosarul ofițerilor de la Protecția Martorilor, lovite de nulitate pentru că serviciul de informații nu are atribuții în cercetarea penală

Sursa foto: Alexandersikov | Dreamstime.com

Încă o premieră în justiția română. Pe data de 30 Septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat prima soluție de încetare a procesului penal, interpretând deciziile Curții Constituționale a României privind prescripția înainte ca aceeași instituție să se pronunțe cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept pe această temă.

Ofițeri și psiholoaga de la Oficiul Național de Protecție a Martorilor (ONPM), cunoscuți ca “lotul Bărăscu”, după numele chestorului Adrian Augustin Bărăscu, cel care a fost șeful instituției, au fost trimiși în judecată de DNA pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu și alte fapte asimilate faptelor de corupție. Curtea de Apel București i-a și achitat i-a și condamnat pe cei 9 din din dosar. Condamnările au fost cu suspendare pentru deturnare de fonduri și achitarea a fost pentru celelalte acuzații. 

Parchetul a făcut apel, iar completul de trei judecători de la ÎCCJ a dat soluția care a aprins spiritele, nu numai în presă ci și în rândul celor care așteaptă interpretarea oficială a completului care trebuie să se pronunțe cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept în legătură cu aplicarea deciziei CCR privind prescripția.

 Judecătorul Andrei Rus este și autorul Raportului privind interpretarea prescripției din decizia CCR

Decizia este cu atât mai importată cu cât a fost  dată de un complet de judecată care a fost condus de judecătorul Andrei Rus, același judecător care este autorul Raportului privind interpretarea aplicării prevederilor CCR în legătură cu prescripția. 

Improvizațiile care aduc moartea. Sute de români, victime

Prognoza meteo, 20 aprilie. Temperaturile cresc ușor, dar ziua e marcată de ploi

Raportul a apărut zilele astea în presă și deja a stârnit controverse. Însă decizia finală a completului de 9 judecători, va fi prezentată pe 25 Octombrie, cele întâmplate până acum fiind doar un posibil trend pentru ce va urma. Dar nu Raportul judecătorului Rus este tema prezentului articol ci decizia dată în dosarul ofițerilor de la ONPM, cei pentru care judecătorii ÎCCJ au decis încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției. Partea interesantă este legată de premiera din justiția română: decizie înlătură probele produse de DIPI, actual DGPI, adică direcția de protecție internă a Ministerului de Interne.

Judecătorii de la CAB au reținut probele produse de SRI și DIPI

În dosarul penal pe care DNA l-a instrumentat ofițerilor de la Protecția Martorilor, controversata procuroare Florentina Mirică, pe atunci șefă în DNA, considerată chiar mâna dreaptă a Laurei Codruța Koveși, a folosit, în baza protocoalelor, ofițeri și tehnică SRI. De asemenea, Mirică a folosit și ofițeri DIPI, care au folosit, la rândul lor, tehnică proprie. 

În baza probelor adunate de ofițerii de informații din cele două instituții, Florentina Mirică și-a construit dosarul pe care l-a trimis la instanță. În baza acelorași probe, judecătorii de la CAB au dat condamnările în dosar, chiar dacă au fost condamnări cu suspendare. 

Deși epoca protocoalelor apusese, judecătorii de la fond nu au vrut să înlăture înregistrările și rapoartele de filaj pe baza cărora se construise dosarul. Înalta Curte însă a înlăturat aceste probe în mod explicit. 

Dacă în cazul SRI, majoritatea instanțelor au ținut cont de declararea ilegală a protocoalelor dintre justiție și serviciile de informații, în cazul DIPI (DGPI) decizia judecătorilor ÎCCJ este o premieră.

Procuroarea Florentina Mirică a folosit direct probele DIPI în loc să lucreze cu DOS

Ofițerii DIPI au intrat în dosar în urma unui control pe care IGPR l-a efectuat la OPM. Cu toate că nu aveau atribuții directe în relația cu cei de la Protecția Martorilor, mai ales pe zona de finanțare și verificare a cheltuirii fondurilor, deoarece ONPM se afla în directă subordonare Ministerului Afacerilor Interne și nu a IGPR, cei de la Poliție au efectuat un control, iar rezultatele le-au înaintat către DIPI, în loc să le prezinte ministrului. 

Cei de la DIPI au început investigațiile specifice, iar rezultatele le-au prezentat parchetului, respectiv procuroarei Florentina Mirică. Iar aceasta a comis greșeala sau abuzul și a folosit informațiile direct în dosar. 

Procurorul de caz ar fi trebuit să folosească informațiile celor de la DIPI numai sub formă de “capete de probă”, iar ancheta ar fi trebuit realizată de polițiștii de la Direcția de Operațiuni Speciale din cadrul IGPR, deoarece DIPI nu avea și nu are atribuții de poliție judiciară, în timp ce DOS avea și are. Această situație rezultă inclusiv din expunerea magistraților în Decizia 185, din dosarul ofițerilor de la ONPM.

Extras din motivarea judecătorilor ÎCCJ

“Contrar argumentelor expuse de către prima instanţă, Înalta Curte reţine că întrucât potrivit art. 15 alin. 1 din Legea nr. 76/2016 personalul D.G.I.P.I. nu poate efectua acte de cercetare penală, respectiv nu are calitatea de organ de cercetare penală, activităţilor desfăşurate de lucrătorii D.G.I.P.I. în legătură cu punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică le sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele expuse de către Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 26/2019 şi nr. 51/2016 referitoare la principiul legalităţii, care presupune, în principal, că organele judiciare acţionează în baza competenţei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune că acestea trebuie să respecte atât dispoziţiile de drept substanţial, cât şi pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenţă (par.141). Or, întrucât D.G.I.P.I. nu are atribuţii de cercetare penală şi nici calitatea de organ de cercetare penală, participarea lucrătorilor acestui serviciu la efectuarea procedeului probator determină concluzia că s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală.

În consecinţă, constatând că nu au fost respectare normele de competenţă materială ale organului de urmărire penală la momentul efectuării procedeului probatoriu care s-a circumscris punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, Înalta Curte reţine că activităţile desfăşurate de lucrătorii D.G.I.P.I, astfel cum au fost ele indicate prin reperele temporale din cuprinsul adresei nr. 1879485/11.11.2020 sunt lovite de nulitate absolută în conformitate cu dispoziţiile art. 281 alin. 1 lit. b) C.pr.pen. şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017 şi urmează să nu aibă în vedere la soluţionarea cauzei probele obţinute în baza acestora.”

În concluzie, judecătorii de la Înalta Curte au reconfirmat ilegalitatea probelor produse în dosarele de cercetare penală de către serviciile de informații, în baza unor protocoale ilegale, semnate pe vremea Laurei Codruța Koveși și a generalului  Florian Coldea.