EVZ Special
Exclusiv. Frigul din case, presiunea din buget. Cum au ajuns ajutoarele sociale la zeci de miliarde de lei
Ajutor căldură. Sursă foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Frigul are o temperatură, dar și un preț. Iar atunci când statul încearcă să-l țină la distanță de cei mai vulnerabili, acest preț se măsoară în miliarde de lei, bugete ajustate din mers și priorități politice puse sub presiune de inflație. Dincolo de discursul despre solidaritate, cifrele arată adevărata dimensiune a efortului.
Datele transmise de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) pentru Evenimentul Zilei arată o creștere constantă a cheltuielilor cu beneficiile de asistență socială în ultimii ani, un semn că vulnerabilitatea nu este o excepție, ci o realitate extinsă.
Un buget care crește odată cu crizele
În anul 2019, înainte ca pandemia, criza energetică și inflația au schimbat peisajul economic. Iar statul român cheltuia aproximativ 17,5 miliarde de lei pentru beneficii de asistență socială. În doar cinci ani, această sumă s-a dublat.
Plățile au crescut la valoarea de 20,8 miliarde lei în 2020, 22,7 miliarde în 2021, apoi au sărit brusc la 27 miliarde lei în 2022, odată cu explozia prețurilor la energie. În 2023, cheltuielile au ajuns la 29 miliarde lei, iar în 2024 statul a plătit 36,74 miliarde lei pentru beneficii de asistență socială.
Pentru 2025, bugetul alocat de MMFTSS a fost de aproximativ 38 de miliarde de lei, iar suma efectiv plătită a ajuns la 37,58 miliarde de lei. Este una dintre cele mai mari componente ale cheltuielilor publice, fapt care, potrivit ministerului, „reflectă angajamentul Guvernului de a proteja cetățenii aflați în situații de vulnerabilitate, chiar în condițiile necesității de echilibrare bugetară”.
Unde se duc banii: încălzirea, în prim-plan
Când vorbim strict despre frig și energie, cea mai mare parte a cheltuielilor se concentrează pe ajutoarele pentru încălzirea locuinței și suplimentele pentru energie, administrate prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS).
În 2025, 89.364 de beneficiari au primit ajutoare pentru încălzirea locuinței. Suma totală plătită a ajuns la valoarea de 773,4 milioane lei. Distribuția spune o poveste clară despre tipologia vulnerabilității din România.
Majoritatea covârșitoare a fondurilor, peste 738 milioane lei, a mers către gospodăriile care se încălzesc cu combustibili solizi sau lichizi, adică lemne, cărbuni sau alte surse tradiționale. Este un indicator indirect al ruralității și al lipsei accesului la infrastructură modernă de energie.
Prin comparație, ajutoarele pentru încălzirea cu gaze naturale au ajuns la valoarea de 23.830 de beneficiari, cu plăți totale de 24,6 milioane lei, iar cele pentru energia electrică au vizat doar 2.088 de gospodării, cu puțin peste 3,2 milioane lei. Încălzirea în sistem centralizat rămâne marginală, unde sunt înregistrați 6.014 beneficiari, cu 7,3 milioane lei plătiți.
Suplimentele pentru energie pentru aproape un milion de gospodării
Dacă ajutorul de încălzire este sezonier, suplimentul pentru energie funcționează ca un sprijin de fond, acordat pe tot parcursul anului. În 2025, nu mai puțin de 949.628 de beneficiari au primit acest supliment, cu o valoare totală de 229,8 milioane lei.
Și aici, tabloul este dominat de consumul de combustibili solizi sau lichizi, cu 675.430 de beneficiari, cu aproape 149 milioane lei plătiți. Energia electrică apare din nou ca un factor major de presiune, cu 207.026 de beneficiari ce au primit supliment pentru curent, în valoare de 73 milioane lei.
Aceste cifre conturează un paradox, căi, deși politicile publice vorbesc tot mai mult despre tranziție energetică și electrificare, vulnerabilitatea rămâne concentrată în gospodării care folosesc surse vechi, ineficiente și scumpe pe termen lung.
Sărăcia energetică
Unul dintre cei mai relevanți indicatori ai presiunii sociale este reprezentat de numărul cererilor pentru sprijinul dedicat consumatorilor aflați în sărăcie energetică, introdus prin OUG nr. 35/2025.
Până la finalul anului 2025, au fost înregistrate 1.004.824 de cereri. Dintre acestea, 590.242 de beneficiari au primit efectiv tichete electronice, în valoare totală de 176,6 milioane lei.
Diferența dintre cereri și beneficiari arată nu doar amploarea nevoii, ci și complexitatea mecanismelor de eligibilitate și verificare. Este un proces „dinamic”, după cum îl descrie ministerul, dar care lasă inevitabil o parte dintre solicitanți în așteptare.
Venitul minim de incluziune
Dincolo de energia propriu-zisă, Venitul minim de incluziune (VMI) rămâne instrumentul de bază pentru protecția socială. La nivelul lunii decembrie 2025, erau în plată 278.895 de beneficiari, atât familii, cât și persoane singure, iar suma totală plătită a fost de 2,07 miliarde lei.
VMI nu este un ajutor de iarnă în sens strict, dar pentru multe gospodării reprezintă diferența dintre posibilitatea de a plăti factura la energie și acumularea de datorii.
Intervenția în situații-limită
Există și un strat de protecție destinat urgențelor. În 2025, statul a acordat 3.215 ajutoare de urgență, cu o valoare totală de 31,9 milioane lei, inclusiv pentru situații generate de calamități naturale. Aceste sume sunt mici raportat la bugetul total, dar vitale în contexte punctuale, când frigul se combină cu alte riscuri majore.
La acestea se adaugă sprijinul acordat la nivel local, din bugetele primăriilor și ale DGASPC, pentru adăposturi de noapte, centre de urgență și servicii sociale destinate persoanelor fără adăpost, un segment invizibil în statistici, dar extrem de expus temperaturilor scăzute.
Protecție socială într-o economie sub presiune
Ministerul Muncii plasează aceste cheltuieli într-un context economic dificil, marcat de inflație ridicată, liberalizarea pieței energiei și tensiuni geopolitice. În acest cadru, protecția socială este descrisă ca o „țintită pentru categoriile vulnerabile”, prin carduri sociale, ajutoare pentru energie și menținerea beneficiilor de asistență socială.
În același timp, mesajul este unul prudent. Extinderea sprijinului va fi posibilă „doar în urma unei redresări semnificative a situației bugetare naționale”, conform informațiilor transmise către Evenimentul Zilei. Prioritatea declarată rămâne evitarea austerității și menținerea echilibrului fiscal.
Cifrele ca măsură a solidarității
Privite la rece, cifrele nu spun doar cât cheltuie statul, ci și cât de mare este vulnerabilitatea. Aproape un milion de gospodării dependente de suplimente pentru energie, sute de mii care au nevoie de ajutor pentru încălzire, peste un milion de cereri pentru sprijin în sărăcie energetică, iar toate acestea indică faptul că frigul nu este o problemă marginală.
Bugetul alocat protecției sociale devine, astfel, un barometru al tensiunilor economice și sociale. Iar iernile recente arată că, în România, lupta cu frigul nu se duce doar cu grade Celsius, ci cu miliarde de lei, decizii politice și o cursă permanentă între nevoi și resurse.
