Nu sunt la fel de periculoşi ca vulcanul Etna, din Sicilia, nici la fel de spectaculoşi ca vecinul Stromboli şi nici atât de catastrofali ca anticul Vezuviu. Conurile lor cele mai înalte abia sar de un metru înălţime. Nici măcar lavă nu scot la suprafață, ci doar un fel de noroi. Erupția lor nu are mai mult de patru centimetri și asta destul de rar. În general, arată ca nişte mămăligi care bolborosesc când dau în fiert. Doar mediul din jurul lor e la fel de dezolant. Clişeul folosit este: „peisaj selenar”.

Sunt dintodeauna acolo, la poalele Carpaților de Curbură, dar doar de un secol au devenit o atracție turistică și o curiozitate științifică. În Europa, mai găseşti ca ei doar în peninsula Apseron, din Azerbaijan. În jurul lor s-au turnat filme celebre şi videoclipuri. Oamenii vin să vadă ciudăţeniile astea, îşi fac poze cu ei şi, la sfârşit, se aleg cu încălţările pline de glod. Nici măcar nu miros deși, mai nou, pe la amiază, se simte în aer o aromă de cârnați de Pleșcoi. Sunt Vulcanii Noroioşi de Pâclele Mari şi Pâclele Mici, din judeţul Buzău.

Înainte se făceau grătare lângă vulcani

Dacă vrei să asculţi bolboroseala acestor vulcani pitici, care scuipă noroi, fără să te mocirleşti, este de preferat să mergi într-o zi în care nu plouă. Vulcanii Noroioși sunt accesibili pe drumul clasic, din DN 10 Buzău- Brașov, de la Sătuc, prin comuna Berca sau prin Joseni-Policiori- Beciu, DJ 102F. Mai sunt alte două variante mai pitoreşti, dar mai anevoioase, peste Dealul Arbănaş sau pe Valea Sărăţelului, în aval, până la Scorţoasa, comuna pe teritoriul căreia se află vulcanii. De vreo zece ani, locul este protejat de un nene care a luat în custodie, de la Ministerul Mediului, întreg perimetrul de la Pâclele Mari și Mici.

„Stai şi păzeşti, că asta-i treaba! Anul ăsta ne-a terminat cu ploile! N-ai cum să-i laşi pe oameni, că lasă urme care se duc doar la următoarea ploaie”, se încruntă Dumitru Roşu, singurul om din România care are pe inventar o duzină de vulcani. „Înainte era o groapă de gunoi! Făceau unii și grătare în buza vulcanilor… Veneau ăștia din satele de prin prejur, ziceau că-și scot nevasta la iarbă verde și o aduceau la noroi! Lăsau în urmă dezastru!”, povesteşte custodele Mitică.

Geneza și rudele vulcanilor noștri noroioși

Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani.

Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioși. În Europa sunt puțini vulcani noroioși, cum ar fi cei din Azerbaidjan. Mai mulți există însă sub mări, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioși din apele Norvegiei, cei din mările Caspică și Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia și insula Trinidad din Caraibe. O erupție foarte gravă a unui vulcan noroios a avut loc la 29 mai 2006, în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situată la 20 km sud de importantul oraș Surabaya. Erupția s-a intensificat cu timpul, ajungând, în noiembrie 2006, până la 125.000 m³ de noroi pe zi.

Cârnați de Pleșcoi lângă noroi

Un bilet costă 4 lei pentru adulţi, 2 lei pentru studenţi şi 1 leu pentru copii. În banii ăştia vizitezi, îţi faci poze şi ai garanţia că totul este curat. La ieşire ai şi un rezervor cu apă unde te poţi spăla pe picioare de noroi. Programul este de la şapte dimineaţa, până se lasă seara. Anul trecut, Mitică a rupt 26.800 de bilete pentru toți atâția vizitatori. „În 2012 am avut 28.000, iar anul ăsta e pierdere mare că a cam tot plouat și nu-s semne că se oprește!”, strânge din ochi, paznicul de vulcani. Omul e supărat şi din alt motiv, mai pragmatic. În paralel are şi o pensiune cu 12 camere şi restaurant. Dacă plouă, nu vinde nici bilete, nici cazare, nici mâncare. Piesele sale de rezistență sunt, evident, cârnații de Pleșcoi – adaptați la gustul românilor, adică fără oaie și capră – și ciorba cu carne de porc afumată de la borcan. Primii la 20 de lei, porţia cu garnitură la alegere, şi ciorba la şapte lei, cu ardei iute inclus.

Filme și VIP-uri

„Iarna, nu prea avem oaspeţi, deşi e frumos tare când se aşează neaua pe tot platoul, dar nu şi pe conuri”, oftează bărbatul. Nici n-are cum să se prindă zăpada, că temperatura noroiului aruncat din mâruntaiele pământului este constantă tot timpul anului, trei grade Celsius. „Erupții cum ați văzut în filme nu există, doar o bolboroseală, ca mămăliga când dă să dea în clocot”, te descurajează ghidul. De reclamă zice că n-are nevoie: „La mine se duce vestea din gură-n-gură!”. Practic, din banii pe biletele vândute sunt plătiţi cei opt angajaţi care se ocupă de pază, curăţenie şi protecţie. Ciudatul „Deșert cu vulcani de noroi” este amplasat între două dealuri cu nume la fel de stranii: Măgura și Balaurul. Între dealurile acestea s-au turnat scene din mai toate filmele cu Mărgelatu – interpretat de Florin Piersic, şi o parte importantă din „Petrolul, dolarii și ardelenii”, cu Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu și Ovidiu Iuliu Moldovan. „A filmat aici un videoclip şi Luminiţa Anghel cu System!”, e mândru nea Mitică.

Pustiul noroios a fost vizitat de numeroase VIP-uri: „Nu-i ţin minte pe toţi şi nici nu-i ştiu după nume, că nu prea mă uit la televizor. Nici semnal la telefon nu prea e aici, decât în anumite locuri. Dar, i-am văzut pe Stolojan, pe Tăriceanu și Adrian Năstase cu familia, înainte să meargă unde este!”.